Turneul European al președintelui Chinei (în Franța, Serbia și Ungaria) a arătat încă o dată cum Uniunea Europeană latră, în timp ce statele membre (chiar cele mai importante – Franța și Germania) se gudură pe lângă gigantul economic în relație cu care UE a avut un deficit comercial de peste 300 de miliarde de dolari în anul care a trecut.
Președintele Emmanuel Macron l-a purtat pe omologul chinez prin locurile vacanțelor din copilărie, în Pirinei, l-a ospătat cu delicatesele regiunii și l-a îmbiat cu cel mai bun coniac, sperând că liderul comunist va renunța la investigațiile anti-dumping privind băuturile fine din Franța și la proiectatele măsuri împotriva importului lor. A fost singurul succes al lui Macron – Xi Jinping a promis să nu aplice tarifele proiectate pentru băuturile franțuzești. Și a mai fost de acord și cu inițiativa președintelui Macron pentru un ”armistitiu olimpic” în Ucraina, pe durata Jocurilor Olimpice de la Paris.
În rest, Xi Jinping nu a cedat deloc în fața Franței în ce privește echilibrarea relației comerciale, negând că ar exista o problemă cu ”supracapacitatea economică a Chinei”. Iar relația China și Europa și-a arătat latura foarte tensionată când la discuțiile Macron-Xi s-a alăturat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Proiectatele tarife punitive privind spirtoasele din Franța au fost o formă mai degrabă simbolică de ripostă a Chinei la investigația lansată de von der Leyen privind subsidiile de stat masive oferite de Beijing industriei automobilelor electrice, o investigație despre care unii economiști au spus că este un glonț pe care Europa și-l trage în picior, câtă vreme există constructori auto europeni care produc în China și apoi vând în Europa – grupul Renault face, spre exemplu, acest lucru.
Von der Leyen reproșează Chinei că „inundă piața europeană” în timp ce Beijingul ”susține masiv sectorul manufacturier”, care este afectat de o cerere scăzută pe piața internă. ”Lumea nu poate absorbi surplusul producției chineze”, s-a plâns von der Leyen reporterilor. Comisia Europeană a mai lansat si o investigație anti-dumping în ce privește importurile europene de biodiesel din China. UE a început să investigheze și alte sectoare sensibile în care dependența de importurile ieftine din China este privită ca o vulnerabilitate gravă: panourile solare, dispozitivele medicale. ”Pentru ca schimburile să fie corecte, accesul la piețe trebuie să fie reciproc. Suntem gata să ne folosim de instrumentele comerciale pentru a ne apăra, dacă este necesar”, a avertizat von der Leyen. ”Europa nu poate accepta practici care distorsionează piața și care pot duce la dezindustrializarea Europei. Europa nu se va abține să ia măsuri menite să-i protejeze economia și securitatea”, a spus von der Leyen.
Însă cât de credibile pot fi avertismentele șefei Comisiei Europene, câtă vreme ele au fost făcute când Emmanuel Macron, în timpul aceleiași vizite a președintelui Chinei, a încercat să se apropie cât mai mult de el, să adâncească relațiile economice și să reducă si din tonul criticilor de natură geopolitică. În plus, liderul celei mai mari economii europene (și tot mai bolnave), cancelarul german Olaf Scholz, a efectuat o vizită în China chiar în urmă cu o lună, însoțit de o mulțime de lideri din lumea afacerilor, pe parcursul căreia a fost foarte prudent în decalarațiile despre tensiunile comerciale cu China. Beijingul a inundat Europa cu mașinile sale electrice, a depășit Gemania și pe ceilalți competitori vestici la acest capitol, iar Scholz a făcut pasul înapoi și a declarat: ”Noi vrem sa ne vindem mașinile în Europa, America de Nord, în Japonia și China, în Africa și America de Sud, în toate locurile. Însă asta înseamnă că suntem deschiși pentru a primi mașinile din alte țări pe piața din Germania”.
Cât de credibile pot fi avertismentele Ursulei von der Leyen o sugerează și costul energiei în Europa, care se reflectă în costul fiecărui produs exportat și în balanța comercială tot mai proastă cu China. Pentru că a făcut o trecere pompieristică la energia verde, peste care a mai adăugat și renunțarea aproape totala la sursele de energie din Rusia, înlocuind gazul și petrolul rusesc venit prin conducte cu hidrocarburi mult mai scumpe aduse de peste Ocean, din SUA, UE a ajuns să aibă un cost al energiei de aproape trei ori mai mare decât cel pe care companiile în plătesc în SUA și China (pe care aceeași Comisie von der Leyen a catalogat-o drept „rival strategic”). Președinta Comisiei Europene reproșează Chinei dezindustrializarea Europei, în timp ce principala cauză a fenomenului – costul uriaș al energiei (alături de rămânerea economiei germane în era analogică) – este creșterea uriașă a prețului energiei pe fondul propriilor politici climatice și al imperativelor geopolitice stabilite a Washington.
Situația de mai sus nu proiectează prea multa solidaritate asupra celorlalte state UE. ”Interesul național al statelor europene este foarte important pentru Xi, în condițiile în care continentul este legat de Washington prin poziția furioasă față de războiul Rusiei în Ucraina”, scrie Time. ”Xi încearcă să încurajeze Europa să fie mai independentă de SUA, ceea ce este în acord cu viziunea lui despre o lume multipolară, în care China ar avea mai mult spațiu pentru a opera”, spune un expert în diplomație de la Universitatea Națională din Singapore, citat de Time.
Acesta este una dintre rațiunile pentru care Xi a ales celelalte două destinații ale turneului său – Serbia și Ungaria, state care au aderat la proiectul chinez Belt and Road, inițiat în urmă cu zece ani. Ungaria rămâne un stat membru UE ferm ancorat în proiectul Noului Drum al Mătăsii, în vreme ce Italia, sub conducerea Giorgiei Meloni, a anunțat că se va retrage (Italia era singurul stat din cadrul G-7 care s-a alăturat Belt and Road). Xi a aterizat la Belgrad pe 7 mai, exact la împlinirea a 25 de ani de la bombardamentul NATO care a lovit Ambasada Chinei. Xi a condamnat și de această dată NATO și SUA pentru acel atac în care au murit trei jurnaliști chinezi. Investițiile chineze în Serbia au ajuns la 20 de miliarde de dolari în ultimul deceniu și cele două țări au semnat și un acord de liber schimb, în 2023.
Însă Ungaria este mult mai importantă pentru China, fiind membră UE, un cap de pod pentru China în cadrul Uniunii. China a investit în Ungaria 11,5 miliarde de dolari doar în anul 2023. În Ungaria va opera în curând prima fabrică a procatorului auto BYD, care în acest fel își va ușura accesul pe piața europeană, producând chiar într-o țară membră UE. În Ungaria se află și cea mai mare bază logistică și de producție din străinătate a companiei Huawei, tot mai vânată de investigațiile și sancțiunile americane. Colaborarea dinte China și Ungaria depășește sfera economică – recent, ministrul de Interne a anunțat că polițiștii chinezi vor începe să patruleze împreună cu cei maghiari în anumite zone ale Ungariei, o evoluție care a stârnit un val de proteste în Parlamentul European.
Presa americană și cea din Taiwan scriu că vizitele lui Xi la Belgrad și Budapesta au și o miză în internă în China, unde poziția președintelui are de suferit din cauza unei creșteri economice slabe. Primirile călduroase în cele două state europene vor fi folosite în strategiile de propagandă, pentru a ajuta la sublinierea ”marilor realizări ale lui Xi” în turneul său extern.
The post UE latră, dar marile economii europene se gudură pe lângă China appeared first on Cotidianul RO.
