Persistă criza sectorului agricol european. Duminică, la Madrid, sute de fermieri au protestat din nou, pe jos și pe tractoare, împotriva „birocraţiei excesive” și a reglementărilor de la Bruxelles de care sunt „sufocaţi”. Vineri, Comisia Europeană acceptase in extremis să slăbească respectarea unor cerințe de mediu, dar aceste „concesii”, cum le-a numit Ursula von der Leynen, n-au fost de natură să mulțumească protestatarii. Unul și-a decorat tractorul cu macheta unei ghilotine. „Parcă vor să ne taie gâtul”, și-a explicat gestul.
Fermierii din întreaga UE au ieşit în stradă în acest an, cerând eliminarea restricţiilor impuse de nefastul „Green Deal” conceput de Timmermans şi reimpunerea taxelor vamale pentru produsele agricole din Ucraina.
În timp ce Ursula von der Leynen își ținea discursul triumfalist la Congresul PPE de la București, câteva capitale europene erau în fierbere. Afară era vopsit gardul, dar înăuntru era leopardul.
Fermierii cehi aruncau gunoi de grajd în faţa birourilor guvernamentale şi blocau străzile din Praga cu tractoare. Mii de fermieri polonezi protestau în faţa biroului premierului din Varşovia, arzând cauciucuri şi aruncând petarde. Fermierii belgieni dăduseră foc la cauciucuri în faţa unei reuniuni de la Bruxelles a miniştrilor agriculturii din UE. În discursul său, președinta Comisiei n-a rostit o vorbă despre această „pandemie agricolă” provocată în majoritatea statelor europene de propriile sale decizii.
Manifest pentru industria Europei
Dar nu numai agricultura continentului este pe butuci din cauza politicilor CE. Sub povara acestora gâfâie din greu și industria marilor corporții occidentale. Fermierii au protestat ducându-și atelajele pe bulevardele luxoase ale capitalelor, dar marii industriași au ales o cale tăcută. Peste 70 de lideri de afaceri și din industrie s-au reunit la Anvers într-o conferință cu ușile închise la care au invitat-o și pe Ursula von der Leynen. Era cu două săptămâni înaintea congresului PPE de la București.
Participanții, industriași din 20 sectoare industriale, reprezentând 7,8 milioane de lucrători în Europa, au prezentat situația critică în care a ajuns industria europeană și au cerut Comisiei Europene să scadă costurile cu energia şi povara reglementărilor „Green Deal”, pentru ca spațiul UE să poată rămâne competitiv în raport cu SUA și China. Principalele idei ale reuniunii au fost cuprinse într-un veritabil manifest al industriei Europei intitulat „Declarația de la Anvers” (v. https://antwerp-declaration.eu/). Între timp, Declarația a fost semnată de 542 de companii și 173 de asociații patronale și sindicale din toată Europa.
Ursula von der Leynen se lăuda cu modul în care „a scăpat Europa de gazul și țițeiul rusesc”, dar nu spune că, urmare a politicilor sale, prețul energiei electrice în UE este de 2,5 ori mai mare decât în SUA și China. Urmarea, se arată în „Declarație”, este că „atât IMM-urile, cât şi marile firme se confruntă cu cea mai severă scădere a activităţii economice din ultimul deceniu, cererea este în declin, costurile de producţie cresc, iar cei care investesc se mută în alte regiuni. Fabricile sunt închise, producţia oprită, oamenii concediaţi. Europa are nevoie urgent de o analiză economică”, se arată în documentul adoptat la Anvers de miliardarii industriași, în prezența președintei CE și a premierului belgian.
La finalul anului 2007, când extinderea se oprise după intrarea României și a Bulgariei, ponderea UE în economia globală era 18,10%. Astăzi a ajuns la 14,55% și – după evaluările specialiștilor – va continua să scadă spre 13,65% în 2028, dacă se păstrează actuala tendință.
„Europa are dreptate cu obiectivele de reducere a emisiilor, dar răspunsul nu este decarbonizarea prin dezindustrializare„, a declarat Jim Ratcliffe, preşedintele miliardar al gigantului din domeniul chimiei Ineos Group. Ca să vedem ce greutate au cuvintele sale, menționăm că, având 194 de locații în 29 de țări, Ineos generează vânzări de aproximativ 50 de miliarde de lire sterline și are peste 26.000 de angajați. Materiile sale prime sunt folosite în orice, de la ambalaje pentru articole de toaletă, medicamente și alimente, până la telefoane mobile și mobilier.
Participanții la întâlnirea de la Anvers cer Comisiei Europene să introducă și un „European Industrial Deal” pentru a spori competitivitatea industriei solicitând, în special, energie mai ieftină, reducerea birocraţiei şi majorarea finanţării pentru tehnologiile ecologice.
„Reglementările în Europa sunt complicate, îndelungate şi nu oferă stimulente pentru a încuraja investiţiile. Avem nevoie de o transformare„, afirma Martin Brudermueller, şeful BASF şi preşedintele Asociaţiei Industriei Chimice din Europa (Cefic).
Aceleași constatări le-au făcut și miniștrii francez de Finanțe, Bruno Le Maire, și german al Economiei, Robert Habeck, care s-au întâlnit cu o zi înainte de reuniunea de la Anvers.
„Suntem într-o cursă economică de 100 de metri, dar avem legat de picior un lanţ gros cu o bilă. Creşterea economică europeană este încătușată de norme, reguli, directive și reglementări, plus o birocrație excesivă impuse de la Bruxelles”, declara ministrul Bruno Le Maire, menționând că afacerile din SUA și China sunt scutite de suprareglementări. Le Maire a adăugat că, împreună cu ministrul Habeck, va propune un program pentru a elimina multe dintre reglementările impuse de birocrația Uniunii Europene și care împiedică creșterea economică și frânează dezvoltarea afacerilor în blocul comunitar.
Avertismentul industriașilor privind lipsa de competitivitate a Europei față de concurența Chinei și a SUA vine la doar câteva luni după ce Comisia Europeană a stabilit obiectivul de a reduce emisiile de carbon cu 55% până la sfârșitul deceniului și, ulterior, la 90% până în 2040.
Chiar dacă s-ar realiza acest plafon nebunesc, stabilit „din burtă” de birocrația bruxeleză sub coordonarea lui Frans Timmermans, acest lucru n-ar folosi la nimic. Într-o analiză a „Statista” pentru anul 2022, China este responsabilă pentru aproape 30% din aceste emisii, americanii de peste 11%, indienii de peste 7%, Rusia de 4,8% din emisii, iar UE de doar 6,7% din emisiile globale de astfel de gaze. Așadar, fiind responsabilă de doar a 16-a parte din emisiile de gaze toxice, UE are nebunia să creadă că poate salva planeta dacă Europa devine neutră climatic!
În plus, atmosfera nu poate fi „decupată” deasupra spațiului UE, care ar rămâne pur și imaculat! Poluarea majoră provine din China, SUA și India, nimeni neputând împiedica răspândirea poluării și deasupra batrânului continent.
Dreptul de a linge clanțe
Este necesară o precizare: criticile fermierilor, ca și ale industriașilor sunt îndreptate spre Comisia Europeană, nu spre Uniunea Europeană. Comisia Europeană este la originea tuturor reglementărilor controversate și, în cele din urmă, este singura responsabilă de starea comunității europene.
Propaganda confundă premeditat Uniunea Europeană cu Comisia Europeană. Nimeni nu dorește „să scoată România din UE”, cum sună acuzele puse în cârca „extremiștilor, suveraniștilor, naționaliștilor” etc. A critica aberațiile pe care le debitează Comisia Europeană nu înseamnă a nega arhitectura Uniunii Europene. Una-i una, alta-i alta.
După cum rezultă din atitudinile și ale industriașilor și ale fermierilor, din toate țările, problema nu este de a părăsi Uniunea Europeană, ci de a schimba modul ei de funcționare.
Pentru Ursula von der Leynen se anunță un mandat complicat. În replică la discursul ei de la congresul PPE, partidul condus de vicepremierul italian Matteo Savini a dat un comunicat în care arată că „politicile nebuneşti ale acestei mizerabile şi sinistre Comisii sunt cele care distrug Europa”.Comisia „nu a făcut nimic pentru a lupta împotriva imigraţiei clandestine şi a extremismului islamic, s-a preocupat să-i fure pe agricultorii italieni şi europeni cu taxe, reguli idioate, făină de insecte şi alimente sintetice”, mai scrie formaţiunea lui Salvini.
La Bucureşti, Ursula von der Leyen, în loc să explice ce va face pentru ca fermierii să nu-i mai cânte serenade din tractoare pe sub ferestra somptuosului său birou de la Bruxelles, i-a acuzat pe „populişti, naţionalişti, demagogi” că au scopul de a „ne distruge valorile şi de a distruge Europa noastră”.
Nimeni nu pune sub semnul întrebării „Europa paşnică şi unită” și nimeni nu vrea „să distrugă valorile și Europa noastră”. Dar nimeni nu ne poate obliga să fim complici cu prostia ori șmecheria contractelor secrete pentru vaccin. Acum se pregăresc cele pentru armament, tot la comun.
Ceea ce vrem este ca guvernul suprastatal autoinstalat la Bruxelles să revină la matca atribuțiilor din tratatele fondatoare. Votând pentru aderarea la UE, cetățenii europeni n-au votat pentru aberațiile debitate de prostocrația bruxelleză cu privire la viața lor, hrana lor, obiceiurile și tradițiile popoarelor lor.
Pentru România, ca și pentru celelalte state europene, problema nu este de a părăsi Uniunea, ci de a-i schimba regulile. Pentru că avem reguli și avem o Comisie care, în mod evident, au generat revolta a milioane de oameni din majoritatea statelor. Și dacă o măsură e proastă, schimbi măsura, nu-i acuzi de „extremism” pe cei care o critică.
Nimeni nu vrea ieșirea din UE. Fantoma „ieșirii din UE” este vânturată în România de o propagandă năimită și mediocră. Este o fantomă folosită ca alibi pentru a motiva lupta neostoită cu „extremiștii, naționaliștii, suveraniștii” – luptă de pe urma căreia tenorii propagandei câștigă dreptul glorios de a linge diverse clanțe.
The post UE nu trebuie părăsită, ci schimbată appeared first on Cotidianul RO.
