Ultimul plan al lui Aleksei Navalnîi pentru a-i provoca lui Vladimir Putin „daune maxime” chiar în timpul alegerilor prezidențiale

Ultimul plan al lui Aleksei Navalnîi pentru a-i provoca lui Vladimir Putin „daune maxime” chiar în timpul alegerilor prezidențiale

Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, a pregătit în detenție, cu 15 zilei înainte de anunțul decesului său, o strategie pentru a-l provoca pe liderul de la Kremlin chiar în timpul alegerilor prezidențiale care au loc în acest weekend. Este vorba despre „ultima sa salvă împotriva lui Vladimir Putin”, relatează publicația Politico.

Navalnîi a fost, mai bine de un deceniu, cel mai proeminent opozant al liderului rus și cea mai mare amenințare politică pentru acesta. El și-a continuat lupta împotriva conducerii de la Kremlin chiar și din spatele gratiilor, unde și-a petrecut ultimii trei ani.

Deși izolat în nordul îndepărtat al Rusiei, Navalnîi nu a renunțat să transmită mesaje susținătorilor săi, iar ultima sa acțiune a fost un plan de mobilizare a opoziției în timpul alegerilor prezidențiale din 15-17 martie.

Concret, Aleksei Navalnîi a făcut apel la ruși, printr-un mesaj publicat pe 1 februarie pe rețelele sociale, să se prezinte masiv la vot pe 17 martie, la ora prânzului, pentru a-și exprima astfel dezaprobarea față de Vladimir Putin.

„Îmi place ideea ca alegătorii anti-Putin să meargă împreună la secțiile de votare la ora 12.00. La prânz împotriva lui Putin”, scria atunci Navalnîi, precizând că acțiunea ar fi una legală și relativ sigură.

„Ei bine, ce pot face? Vor închide secțiile de votare la ora 12.00? Vor organiza o acțiune de susținere a lui Putin la ora 10 dimineața? Îi vor înregistra pe toți cei care au venit la prânz și îi vor pune pe lista persoanelor de neîncredere?”, a adăugat el.

Politico a explicat în acest context că „era de mult timp clar că alegerile nu vor fi nici libere, nici corecte: Putin fiind singurul candidat real, iar toți criticii săi proeminenți fiind fie morți, fie întemnițați, fie în exil, fie eliminați de pe buletinul de vot”. Astfel, prezența masivă a oamenilor la aceeași oră la secțiile de votare ar fi un mod de a atrage atenția asupra falsului din aceste alegeri.

Apelul, dus mai departe de văduva lui Navalnîi

La două săptămâni după apel, pe 16 februarie, autoritățile ruse au anunțat că Aleksei Navlnîi a murit în colonia penală din zona arctică, moarte despre care apropiații lui nu cred că a fost una din cauze naturale, așa cum arată versiunea oficială. Susținătorii lui Navalnîi acuză că acesta a fost ucis, lucru negat de Kremlin.

Apelul opozantului rus pentru protestul din principala zi a alegerilor a fost dus însă mai departe după moartea lui de soția sa, Iulia Navalnaia.

„Aleksei a cerut oamenilor să participe la acest protest și de aceea, pentru mine personal, acest lucru este atât de important. (…) Vreau să fac ceea ce el credea că este corect”, a spus aceasta într-o înregistrare video în care îi cheamă pe ruși să se alăture evenimentului „pentru Navalnîi”.

„Ce pot să facă? Să închidă secțiile de votare? Să nu vă lase să intrați?”, a spus văduva opozantului rus.

„Chiar mort, Navalnîi îi provoacă daune maxime lui Putin”

Practic, Aleksei Navalnîi rămâne în continuare „cel mai puternic contestatar al lui Putin”, iar „indiferent dacă mulțimi de ruși se vor prezenta sau nu pentru a-și exprima dezacordul duminică la prânz, dispariția sa a subliniat și mai mult lipsa de legitimitate a lui Putin”, notează Politico.

„Chiar mort, Navalnîi îi provoacă daune maxime lui Putin. Și-a dat întreaga viață pentru libertatea noastră. Ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să ne ceară să îi acordăm 30 de minute”, a declarat Maxim Reznik, politician din opoziție de la care Navalnîi a adoptat ideea „Prânz împotriva lui Putin”.

„În condițiile în care alegerile sunt decise la Kremlin și nu la secțiile de votare, «Prânz împotriva lui Putin» al lui Navalnîi reprezintă una dintre puținele opțiuni rămase pentru rușii care se opun președintelui pentru a-și înregistra nemulțumirea”, mai notează publicația citată, amintind că însuși Navalnîi a scris, în mesajul său, că mișcarea va opune „votanții reali ficțiunii votului electronic”.

De altfel, moartea opozantului lui Putin și mulțimea de oameni care au venit la înmormântarea sa au dat o nouă semnificație acestei acțiuni.

Astfel, diverse personalități din opoziție propun în continuare strategii electorale similare precum votul pentru un candidat altul decât Putin sau pentru mai mulți candidați așa încât votul său fie anulat sau chiar boicotul complet al votului.

Cu toții au ajuns însă la un consens, încurajându-i pe ruși să vină la secțiile de votare la ora 12.00 pe 17 martie, indiferent dacă, sau cum, intenționează să voteze apoi.

„În Rusia de astăzi, cozile au devenit un simbol al disidenței”

„În timpul înmormântării lui Navalnîi, oamenii au realizat că sunt mulți și că există o modalitate prin care pot arăta că opinia lor contează. În Rusia de astăzi, cozile au devenit un simbol al disidenței, un mod de a-ți exprima poziția civică”, a declarat pentru Politico Ekaterina Dunțova, a cărei candidatură la alegerile prezidențiale a fost invalidată de oficialii electorali.

Planul le permite rușilor să își arate dezaprobarea fără a încălca legile privind protestele, însă acest lucru nu reprezintă o garanție a siguranței.

De ce nu ar putea funcționa planul lui Navalnîi

În același timp, există șanse ca planul să nu meargă conform așteptărilor, explică Ekaterina Schulmann, analistă rusă la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin, pentru că participarea la înmormântarea lui Navalnîi a fost văzută ca un act moral prin excelență, dar mulți ruși anti-Kremlin vor fi reticenți să se asocieze cu niște alegeri pe care le consideră corupte și murdare.

Totodată, există riscul ca opoziția să nu-și atingă obiectivul de a se forma mulțimi mari, având în vedere că participanții vor fi împrăștiați în sute de secții de votare din întreaga țară.

Pe măsură ce alegerile se apropie, autoritățile ruse au început să ia măsuri de precauție. Site-ul folosit de echipa lui Navalnîi pentru a promova acțiunile a fost blocat, în timp ce presa de opoziție relatează că angajații statului au primit instrucțiuni clare de a vota în anumite zile și ore, cel mai adesea vineri.

De asemenea, în mai multe orașe, precum Ekaterinburg, Novosibirsk și Reazan, au fost anunțate festivități înainte de postul Paștelui ortodox pentru duminică la prânz, probabil pentru a distrage atenția de la protestul pașnic.

„Cel puțin putem să arătăm că împăratul este gol”

Aflat în exil la Vilnius, Maxim Reznik spune, în acest context, că cineva a făcut o paralelă între acest apel și unul lansat în Polonia în 1989. Este vorba despre un afiș de campanie care folosea sloganul „Amiaza cea Mare” și care a ajutat la mobilizarea opoziției față de regimul comunist, ceea ce a dus în cele din urmă la sfârșitul guvernării susținute de sovietici.

„Nu spun că noi, la fel ca polonezii, putem răsturna regimul. Dar cel puțin putem să arătăm că împăratul este gol”, a spus Reznik.

La votul din următoarele trei zile, Putin candidează, în esență, împotriva propriului trecut, notează Politico, adăugând că liderul rus își propune să își depășească performanța de la ultimele alegeri din 2018, când numărătoarea oficială i-a acordat un scor record de 77% din voturi.

„Ceea ce suntem pe cale să vedem este de fapt o «operațiune electorală specială» prin care Putin îl reconfirmă în funcție pe Putin”, a mai spus Reznik pentru Politico, aluzie la modul în care președintele rus descrie războiul din Ucraina drept „o operațiune militară specială”.

Foto: Profimedia

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *