Un discurs de noaptea minții al unui șef din Ministerul Finanțelor

Politicienii români posedă o capacitate uluitoare de a ocoli și răstălmăci realitatea. Parcă sunt picați din Lună. Ba mai mult, par niște extratereștri trimiși să verse peste pământeni niște mesaje care n-au nicio legătură cu viața terestră. Mesaje SF. Din această inadecvare cu lumea reală, ei apar în ipostaze caraghioase. O mostră recentă este un discurs al unui secretar de stat al Ministerului Finanțelor. 

Miercuri, 20 septembrie, a doua zi după ce guvernul a publicat proiectul de lege privind măsurile fiscal bugetare, am avut ocazia să-l urmăresc pe Alin Marius Andrieș, secretar de stat la Ministerul Finanțelor și vicepreședinte PNL Iași, ținând o alocuțiune în deschiderea unui forum economic în București. El a ajuns cu forța la acest eveniment al comunității de afaceri pentru că a fost trimis în ultimul moment de șeful său, Marcel Boloș, care, inițial, figura ca vorbitor în programul oficial. 

Poate fi de înțeles această rocadă, ministrul a fost ocupat cu finanțele țării la nici o zi după oficializarea pachetului fiscal. PNL l-a băgat în „ședință” pe Boloș? Ministrul era tare obosit după zarva mediatică produsă de publicarea proiectului, care a ținut ocupat spațiul public mai bine de trei luni? Marcel Boloș s-a temut să dea ochii cu oamenii de afaceri, reprezentanții corporațiilor și  bancherii prezenți la forum? Supozițiile sunt inutile. 

Sigur este că la forum, desfășurat a doua zi în care mediul privat de afaceri fierbea de nervi și frustrări pe seama taxelor pe care le va suporta, trimisul lui Boloș n-a fost întâmpinat cu fluierături, huiduieli și nici n-a fost luat la țintă cu ouă și roșii. Oameni civilizați la forum! Mai mult, Alin Marius Andrieș, profesor universitar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, considerat de colegii de partid drept un specialist în politici economice și financiare, n-a ținut un discurs care să enerveze asistența. 

A avut o prestație ștearsă, plictisitoare, irelevantă, de profesor care și-a ținut „cursul” vechi de zeci de ani în fața „studenților” care moțăiau.

Niciun cuvânt despre noul pachet fiscal. Nicio referire la taxarea pe cifra de afaceri a companiilor și băncilor. Nicio precizare despre impozitarea IT-iștilor, deși în sală se aflau destui manageri ai firmelor de tehnologie. Nicio promisiune despre digitalizarea ANAF. Nimic! 

Dar nici nu aveam pretenția că secretarul de stat de la Finanțe să plângă pe umerii antreprenorilor: iertați-ne că v-am taxat! Alin Marius Andrieș  s-a comportat ca un funcționar model, cuminte, care a citit de pe hârtie o alocuțiune fără cap și fără coadă, redactată pe colțul mesei. Nici măcar adevărații extratereștri nu s-ar fi prezentat cu o astfel de făcătură de mesaj dacă ar fi vrut să cucerească sau să seducă mediul privat de afaceri din România. Ideile debitate de secretarul de stat au fost niște platitudini:     

„Niciodată leadershipul nu a fost mai provocator ca în contextul actual, când economiile au fost afectate de multiple crize…” 

„Atât în sectorul public, cât și în cel privat, organizațiile caută să se restructureze și să se transforme pentru a profita de oportunitățile pe care schimbarea le aduce…” 

Organizațiile din sectorul public „caută să se restructureze”? Noul pachet fiscal și bugetar obligă firmele de stat să se restructureze? Andrieș vine de pe altă planetă dacă crede așa ceva!  

„Astăzi vorbim de foarte multe incertitudini, dar și de oportunități…”

„Orice criză poate reprezenta o oportunitate…”

Nu-i mai puțin adevărat că și mediul corporatist, prezent în sală, are un limbaj și o gândire de plastic, dar asta n-a fost scuză pentru reprezentantul Ministerului Finanțelor. Profesorul Alin Marius Andrieș a atins cote puerile în discurs: 

„În ultima perioadă se discută din ce în ce mai mult despre inflație și despre efectele acesteia asupra companiilor…” 

Bună dimineața, domnule profesor! Oamenii de afaceri au simțit pe pielea lor efectele inflației de mai bine de un an și jumătate! Apoi, secretarul de stat a formulat o definiție a inflației, de parcă ar fi fost la un curs cu studenții din anul I. A încercat și o comparație: 

„Inflația este o boală care afectează semnificativ economia, deoarece conduce la reducerea investițiilor și afectează nivelul de trai (…) Inflația nu este o boală nouă, se manifestă pe termen lung și nu este ușor de suportat…”

Cu o asemenea precizare „academică” ajungem la concluzia: „Inflația, boală lungă, moarte sigură!”

Ca să-și lege ideea cu inflația și boala, Andrieș l-a pomenit pe economistul Milton Friedman, laureatul Premiului Nobel în 1976, cu un citat în care inflația este comparată cu alcoolismul pentru că în ambele cazuri efectele negative apar mai târziu. „Când vine vorba de tratament, a explicat secretarul de stat de la Finanțe, comparația este inversă, întâi apar efectele negative și abia ulterior efectele pozitive”. Profesorul n-a detaliat tratamentul inflației sau alcoolismului, a lăsat chestiunea așa, turmentată pe două cărări. 

Altă constatare „academică” de la înălțimea microfonului: 

„Nivelul ridicat al inflației a afectat mai ales gospodăriile sărace și vulnerabile, acestea au fost afectate în mod disproporționat de creșterea prețurilor la alimente și energie.”

Da, ce „descoperire”, nu era necesar să se deplaseze până la forum pentru a comunica această evidență.  

„Recentele crize nu au făcut decât să mărească decalajul dintre bogați și săraci. Astfel, se pune problema dacă trebuie să alegem între egalitate și prosperitate sau putem să le avem pe amândouă.”

Până la urmă, care ar putea să fie „filosofia” pachetului fiscal bugetar al guvernului: Egalitate? Prosperitate? Sau amândouă la un loc? Din această dilemă nu putem ieși! N-am aflat din intervenția secretarului de stat. Ne-am obișnuit cu ambiguitățile guvernanților.  

Acest discurs, ținut într-un moment tensionat pentru mediul de afaceri, arată cât de adâncă este bezna din mințile decidenților de la Ministerul Finanțelor. În loc să țină astfel de discursuri, specialiști ca Andrieș mai bine s-ar ascunde în munți. Oamenii de afaceri sunt furioși.