Un student român în Amsterdam plătește 1.054 de euro chirie pentru o garsonieră de 27 mp: „Nu am mai ieșit în oraș de câteva luni”

Un student român care a închiriat o garsonieră într-un campus universitar din Amsterdam a dezvăluit că nu-și mai permite să iasă în oraș, sau dacă iese nu cumpără nimic de băut, pentru că plătește o chirie exorbitantă pentru doar 27 mp, scrie cotidianul local Het Parool.

O cameră pentru studenții din Amsterdam costă în medie 948 de euro pe lună. Pornind de aici, sursa citată a stat de vorbă cu trei studenți, unul dintre ei un român de 21 de ani, pentru a afla ce primesc locatarii în schimbul acestei sume enorme.

Cristian Iacob are 21 de ani și închiriază o garsonieră de 27 de metri pătrați în Sud-Est cu 1.054 de euro, sumă în care intră și serviciile, și utilitățile.

Sunt două birouri de fiecare parte a ferestrei care oferă o vedere de la etajul cinci spre stația de metrou Bullewijk, din Zuidoost. Cristian Iacob se folosește de unul dintre ele pentru a studia, iar pe celălalt mănâncă. Există un spațiu de un metru între cele două mese. Un scaun de birou negru se rotește de la o masă la alta, în funcție de momentul zilei.

Nu este loc pentru o masă adevărată în studioul studentului. Cei 27 de metri pătrați pe care îi închiriază cu 1.054 de euro sunt aranjați complicat. Bucătăria, imediat după intrare, este destul de spațioasă, dar după aproximativ doi metri se micșorează într-un hol în diagonală către dormitorul, biroul și spațiul de masă.

Cele două birouri din garsoniera românului. Foto: Het Parool

Iacob e student la economie și locuiește de un an în acest complex studențesc. Până a ajuns aici a văzut alte 30 de locuri și în câteva dintre ele chiar a dormit câteva seri. Când a venit în Olanda să studieze, nu știa că este atât de complicat să găsești o cameră.

Nu este chiar mulțumit de garsoniera lui, spune el reporterului olandez: „Sunt prea mulți bani pentru un student. Există multe costuri lunare pe lângă chiria de bază, de 747 de euro, precum mobilier (50 de euro), servicii (57 de euro), energie (170 de euro) și mașini de spălat comune (12 euro).

„Nu știu unde se duce exact suma pentru servicii, pentru că managerul complexului chiar face minim. De exemplu, uscătorul a fost stricat săptămâni întregi”, spune el.

Iacob nu îndrăznește să schimbe prea mult în ceea ce privește mobilierul, pentru că a citit în recenzii de la foștii rezidenți că nu și-au recuperat banii dați pe cele mai mici lucruri. Una dintre puținele decorațiuni personale din spațiul altfel auster sunt cele șase fotografii agățate pe un panou gri: „Acestea sunt de anul trecut, din excursia la schi cu facultatea”.

Din cauza chiriei mari, el continuă să-și caute o casă nouă în care să se mute. Părinții îi plătesc chiria integral. Asta pentru că, din cauza programului de studii aglomerat, nu își permite să-și găsească un loc de muncă part-time.

„Îmi place să ies, dar nu am făcut asta în ultimele luni. Dacă merg totuși undeva, nu comand băuturi”, spune tânărul român.

El se așteptase ca în complex să fie organizate mai multe activități. „La urma urmei, este un complex studențesc”, spune el. „Uneori mă simt un pic singur”. Cunoaște un singur vecin, pe holul cu ​​zeci de uși albe. În afară de asta, nimeni nu vorbește cu adevărat unul cu celălalt.