Un vaccin descoperit în urmă cu un secol ar putea reprezenta o modalitate ieftină și eficientă de protecție împotriva apariției bolii Alzheimer, relevă rezultatele unor studii recente.
Este vorba de vaccinul BCG, despre care, după zeci de ani de cercetări, s-a demonstrat că poate aduce beneficii surprinzătoare, care depășesc cu mult scopul pentru care a fost creat inițial, informează The Guardian.
Cum a fost descoperit vaccinul BCG
La începutul secolului XX, în Franța, medicul generalist Albert Calmette și medicul veterinar Camille Guérin încercau să descopere modul de transmitere a tuberculozei bovine. Cartofii feliați – trataţi cu bilă de bou și glicerină – s-au dovedit a fi mediul perfect de cultură pentru bacil.
Cei doi medici au descoperit că fiecare nouă generație de bacterii apărută în mediul de cultură avea un grad de virulență mai scăzut, iar animalele infectate cu bacili dezvoltați în acest mod nu se mai îmbolnăveau și erau protejate împotriva tuberculozei sălbatice.
În 1921, cei doi au testat acest vaccin pe primul pacient uman – un bebeluș a cărui mamă tocmai murise din cauza bolii. A funcționat, iar rezultatul a fost vaccinul Bacille Calmette-Guérin (BCG), care, de atunci, a salvat milioane de vieți.
Anual, la nivel global, se înregistrează 10 milioane de noi cazuri de Alzheimer
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în prezent, în întreaga lume 55 de milioane de persoane suferă de demență, în fiecare an înregistrându-se 10 milioane de cazuri noi.
Boala Alzheimer este de departe cea mai frecventă formă, reprezentând aproximativ 60%-70% din cazurile de degenerare neuronală.
Alzheimer se caracterizează prin acțiunea unei proteine numite amiloid beta, care se acumulează în creier, ucigând neuronii și distrugând conexiunile sinaptice dintre celule.
Numeroase studii au încercat să determine cauza apariției plăcilor de amiloid beta în creier, iar cele mai recente leagă acest proces de probleme ale sistemului imunitar.
Sistemul imunitar al unui organism tânăr poate împiedica bacteriile, virușii sau ciupercile să ajungă la creier. Cu toate acestea, pe măsură ce îmbătrânim, sistemul imunitar devin mai puțin eficient, ceea ce poate permite microbilor să își croiască drum în țesutul nostru neuronal.
Conform acestei teorii, proteina amiloid beta este produsă pentru a elimina acești invadatori au creierului, ca o apărare pe termen scurt împotriva infecției. Dacă propriile celule imunitare ale creierului – cunoscute sub numele de microglia – ar funcționa în mod optim, acestea ar putea elimina proteina odată ce amenințarea a trecut. Dar, în multe cazuri de boală Alzheimer, acestea par să funcționeze defectuos, declanșând o inflamație generalizată, care duce la un nou ”măcel” neuronal.
Dacă această teorie este corectă și va fi validată, încercările de a stimula funcționarea generală a sistemului imunitar ar putea preveni dezvoltarea bolii.
Doar două medicamente aprobate de FDA, după zeci de ani de cercetare
După zeci de ani de cercetări privind identificarea unor modalități de eliminare a plăcilor de amiloid-beta din creier, doar două medicamente au fost aprobate de către US Food and Drug Administration. Ambele se bazează pe anticorpi care se leagă de proteinele beta amiloide, declanșând un răspuns imunitar care le elimină din creier. Acest lucru pare să încetinească progresia bolii la unii pacienți, dar îmbunătățirea calității generale a vieții este adesea limitată.
Principalul inconvenient este cost extrem de ridicat al acestor anticorpi anti-amiloidieni.
În acest context, atenţia cercetătorilor s-a îndreptat asupra vaccinului antituberculozei, vaccinul BCG.
Zeci de ani de cercetări au demonstrat că vaccinul BCG poate avea beneficii surprinzătoare și de amploare, care depășesc cu mult scopul său inițial. Pe lângă faptul că îi protejează pe oameni împotriva tuberculozei, pare să reducă riscul apariţiei şi altor infecții grave.
BCG este, de asemenea, utilizat ca tratament standard pentru formele de cancer de vezică urinară. Odată ce bacteriile atenuate au ajuns în organ, ele declanșează sistemul imunitar pentru a elimina tumorile, acolo unde anterior acestea treceau neobservate.
Vaccinul BCG determină „antrenarea imunității”
Se crede că aceste efecte apar în urma unui proces numit „antrenare a imunității”. După ce o persoană a primit vaccinul BCG, se pot observa modificări în expresia genelor asociate cu producția de citokine – molecule mici care pot pune în acțiune alte sisteme de apărare, inclusiv celulele albe din sânge. Ca urmare, organismul poate răspunde mai eficient la o amenințare, fie că este vorba de un virus sau de o bacterie care pătrunde în organism, fie de o celulă mutantă, care amenință să crească necontrolat.
Există motive întemeiate pentru a crede că prin procesul de antrenarea a imunității s-ar putea reduce riscul îmbolnăvirii cu Alzheimer. Prin întărirea apărării organismului, aceasta ar putea ajuta la ținerea la distanță a agenților patogeni înainte ca aceștia să ajungă la creier. De asemenea, ar putea determina celulele imunitare proprii ale creierului să elimine mai eficient proteinele beta amiloide, fără a declanşa un atac al acestora asupra țesutului neuronal sănătos.
Studiile efectuate până acum pe animale oferă unele dovezi provizorii. De exemplu, la șoarecii de laborator imunizați cu BCG s-a constatat o reducere substanţială a inflamației cerebrale iar comportamentul lor a fost considerabil mai bun decât al grupului de șoareci de aceeași vârstă care prezentau un declin constant al memoriei și al învățării. Dar același proces ar fi valabil și în cazul oamenilor?
Pentru a afla, Ofer Gofrit, de la Centrul Medical al Universității Hadassah-Hebrew din Ierusalim, și colegii săi au colectat datele a 1.371 de persoane care primiseră sau nu BCG ca parte a tratamentului pentru cancerul de vezică urinară. Ei au descoperit că doar 2,4% dintre pacienții tratați cu BCG au dezvoltat Alzheimer în următorii opt ani, în comparație cu 8,9% dintre cei cărora nu li s-a administrat vaccinul.
Chiar şi simpla întârziere a bolii ar fi o reuşită
Rezultatele studiului israelienilor au fost publicate în 2019, iar de atunci şi alte echipe de cercetători au început să contribuie la acumularea de date statistice, pentru a vedea dacă se confirmă sau nu această teorie.
Echipa lui Marc Weinberg, care face ercetări în domeniul Alzheimer la spitalul general Massachusetts din Boston, a examinat dosarele a aproximativ 6.500 de pacienți cu cancer de vezică urinară din Massachusetts. În mod special, ei s-au asigurat că eșantionul celor care au primit BCG și al celor care nu au primit BCG a fost atent potrivit în ceea ce privește vârsta, sexul, etnia și istoricul medical. S-a dovedit că persoanele care au primit vaccinul au fost mult mai puțin predispuse să dezvolte demență.
Nivelul exact de protecție variază de la un studiu la altul, o analiza comparata recentă arătând o reducere medie a riscului de 45%. Dacă acest lucru poate fi dovedit prin studii suplimentare, implicațiile ar fi uriașe.
„Simpla amânare a apariției bolii Alzheimer cu câțiva ani ar însemna enorm în ceea ce privește suferința…”, spune profesorul Charles Greenblatt de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, care a fost coautor al lucrării originale a lui Gofrit.
Momentan scepticismul cercetătorilor este absolut necesar, pentru că toate lucrările existente au comparat doar date provenind de la pacienți cu cancer de vezică urinară, date privind populația generală fiind puține până în prezent.
O strategie evidentă ar putea fi compararea persoanelor care au primit vaccinul BCG în copilărie cu cele care nu l-au primit, dar efectele BCG s-ar putea diminua de-a lungul deceniilor, cu mult înainte ca majoritatea oamenilor să fie în pericol de a dezvolta Alzheimer.
Dovezile decisive ar proveni dintr-un studiu aleator controlat, în care pacienților li se atribuie fie tratamentul activ, fie placebo, dar, deoarece demența se dezvoltă foarte lent, va dura ani de zile pentru a colecta suficiente date care să demonstreze că BCG oferă protecția așteptată împotriva bolii Alzheimer, în comparație cu un placebo.
Vaccinul BCG, cel mai ieftin tratament împotriva bolii Alzheimer
Între timp, oamenii de știință au început să examineze anumiți biomarkeri care arată stadiile incipiente ale bolii. Până de curând, acest lucru era extraordinar de dificil de realizat fără scanări scumpe ale creierului, dar noile metode experimentale le permit oamenilor de știință să izoleze și să măsoare nivelurile de proteine beta amiloide din plasma sanguină, ceea ce poate prezice un diagnostic ulterior cu o precizie rezonabilă.
Un studiu realizat de o echipă condusă de Coad Thomas Dow, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, sugerează că injecțiile cu BCG pot reduce în mod eficient nivelurile de amiloid din plasmă, în special în rândul celor care poartă variantele genetice asociate cu un risc mai mare de Alzheimer.
Deși eșantionul a fost mic – doar 49 de participanți în total – rezultatele studiului au întărit speranțele că antrenamentul imunitar va fi o strategie eficientă pentru combaterea bolii.
„Aceste rezultate au fost încurajatoare”, spune Marc Weinberg, care nu a fost implicat în acest studiu.
Weinberg are propriile motive de optimism. Lucrând în echipă cu doctorii Steven Arnold și Denise Faustman, el a colectat mostre de lichid cefalorahidian de la persoanele care au primit sau nu vaccinul, cu scopul de a remarca dacă efectele imunității antrenate ar putea ajunge în zona creierului și exact asta au descoperit. „Răspunsul la agenții patogeni este mai puternic în anumite populații specifice ale acestor celule imunitare după vaccinarea BCG”, spune Marc Weinberg.
Nu putem decât să sperăm că aceste rezultate timpurii vor inspira alte teste. Pentru că. aşa cum spune Marc Weinberg, „vaccinul BCG este sigur și accesibil la nivel mondial;, este incredibil de ieftin în comparație cu celelalte opțiuni. Chiar dacă el conferă doar o protecție foarte mică, BCG câștigă detașat concursul cost-eficiență”.
În cazul în care aceste rezultate preliminare se confirmă în studiile clinice, ar putea fi una dintre cele mai ieftine și mai eficiente arme în lupta noastră împotriva Alzhaimerului şi a bolilor degenerative, în general.
