Un vicepreședinte ICR a lipsit de la toate cele 31 de întruniri ale Comitetului Director, dar a încasat un salariu de 2.000 de euro pe lună în calitate de demnitar

Un vicepreședinte ICR a lipsit de la toate cele 31 de întruniri ale Comitetului Director, dar a încasat un salariu de 2.000 de euro pe lună în calitate de demnitar

Vicepreședintele Institutului Cultural Român (ICR), Mirel Taloș, a lipsit de la toate ședințele de anul trecut și a fost prezent la doar trei întruniri ale conducerii din acest an. 

Un document trimis Senatului de președintele ICR, Liviu Jicman, atestă faptul că acesta cere sancționarea adjunctului său Mirel Taloș pentru absențe repetate. Documentul a fost trimis Senatului în luna august și a fost discutat în prima ședință a Biroului Permanent din 5 septembrie, după ce parlamentarii s-au întors din vacanță.

Președintele Comisiei de Cultură din Senat, Vlad Mircea Pufu, a confirmat cazul pentru Libertatea și a adăugat că speța va fi miercuri, 20 septembrie, pe ordinea de zi a comisiilor reunite de Cultură și Externe din Senat.

„Domnul Gheorghe Mirel Taloș, unul dintre cei doi vicepreședinți ai ICR, a absentat la toate cele 31 de întruniri din anul 2022 ale Comitetului director, organul care asigură conducerea executivă a activității curente a Institutului, deși participarea la ședințele Comitetului Director este singura atribuție expresă prevăzută de lege pentru funcția de vicepreședinte”, se arată în sesizarea trimisă de Institutul Cultural Român, sub semnătura președintelui Liviu Jicman, către Senat.

Liviu Jicman. Foto: Hepta

Documentul a fost repartizat de Biroul Permanent al Senatului către Comisia de Cultură și Comisia de Politică Externă.

Din cele 31 de ședințe de la care a absentat, Taloș a prezentat justificări doar pentru două: s-a aflat într-o misiune externă pe 14 ianuarie 2022, iar pe 25 august a fost în concediu de odihnă.

În sesizarea de la Senat, consultată de Libertatea, se precizează că situația privind absenteismul a continuat și în 2023, cu „caracter generalizat”.

„Domnul Taloș a fost prezent pentru scurte intervale de timp pe perioada a trei ședințe din cele 24 care au avut loc”, se arată în document.

În declarația de avere, Mirel Taloș precizează că a obținut, în 2022, venituri de la ICR în valoare de 117.287 de lei (peste 23.000 de euro).

Președintele ICR precizează și că „numeroși angajați ai ICR au semnalat în repetate rânduri că domnul Gheorghe Mirel Taloș nu poate fi găsit la birou, în timpul programului de lucru, în vederea unor discuții legate de activitatea curentă a ICR”.

Senatul este singurul for care poate lua o decizie în cazul Mirel Taloș, deoarece el are calitatea de demnitar, secretar de stat, și nu poate fi sancționat sau cercetat disciplinar de conducerea Institutului Cultural Român.

Lui Mirel Taloș i se impută și că și-a luat concediu fără plată în luna august 2023, deși își asumase, prin semnătură, că îl va înlocui pe vicepreședintele Attila Iuliu Weinberger cât timp acesta se afla în concediu.

Mirel Taloș, vicepreședinte ICR: „Nu am atribuții, nu am obiect de activitate”

Întrebat de Libertatea despre sesizarea de la Senat și absențele de la ședințele conducerii ICR, Mirel Taloș a trimis doar un mesaj prin WhatsApp și nu a răspuns apelurilor telefonice.

Mirel Taloș. Foto: Facebook

„Nu mi-au fost delegate atribuții, cu alte cuvinte nu am obiect de activitate legal atribuit. Acest lucru face parte din amplul proces de aruncare a Institutului Cultural Român în cel mai crunt ridicol”, a fost poziția exprimată în scris de Mirel Taloș, vicepreședinte ICR, pentru Libertatea.

Surse parlamentare susțin că Mirel Taloș a obținut funcția de la ICR pe filiera ALDE, dar cu susținerea PSD. Demnitarul a fost un apropiat al fostului premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, precizează sursele citate.

Senatul l-a votat pe Mirel Taloș pentru funcția de vicepreședinte ICR în noiembrie 2021 pentru un mandat până în 2025.

Liviu Jicman, președinte ICR: Taloș mi-a spus că e un gest de frondă la adresa mea

Liviu Jicman a declarat pentru Libertatea că Mirel Taloș i-a transmis că absențele de la ședințele Comitetului Director reprezintă un gest de frondă la adresa sa. Taloș i-a mai spus președintelui ICR că nu are atribuții delegate.

„Informația e falsă. I-am delegat în 2021 toate atribuțiile de coordonator de credite. Am constatat că nu a reușit să ne sprijine prin exercitarea respectivei delegări și am refăcut delegarea către secretarul general al ICR. În 2022, am decis să îi deleg atribuțiile de coordonare ale cursurilor de limba română, un segment reprezentantiv pentru ICR. Această delegare o are și în prezent”, a declarat Jicman pentru Libertatea.

El a adăugat că absențele constante ale lui Taloș au creat o stare de nemulțumire în cadrul ICR.

„M-a luat prin surprindere că nu participă la ședințele Comitetului Director, de aceea am sesizat acest lucru Senatului. Nu am alte mijloace de a-l obliga pe domnul Taloș să participe la ședințe decât să informez Senatul. Îmi dau seama că discuția aruncă o lumină nefavorabilă asupra muncii din Institutul Cultural Român”, a fost poziția lui Liviu Jicman.

Potrivit președintelui ICR, vicepreședintele Mirel Taloș s-a aflat, uneori, în instituție când se desfășurau ședințe ale Comitetului Director, dar nu a dorit să participe la ele.

Jicman a înaintat biroului de Resurse Umane al ICR solicitarea ca vicepreședintele Taloș să nu mai primească banii aferenți zilelor în care se desfășoară Comitetul Director, dacă nu participă la ședințe. Solicitarea este în analiză.

Lucian Romașcanu, lider grup PSD: „Dacă este adevărat, este grav, va fi destituit”

Fost ministru al culturii în perioada când Mirel Taloș absenta de la ședințele conducerii executive ICR, Lucian Romașcanu este în prezent liderul senatorilor PSD și membru în Comisia de Cultură. 

Lucian Romașcanu. Foto: Hepta

Comisia din care face parte se va pronunța miercuri, 20 septembrie, dacă Mirel Taloș își poate continua activitatea la ICR.

„Având în vedere atribuțiile Parlamentului, vom solicita date care să confirme situația. În caz că se adeveresc, este grav și vom merge, mai mult ca sigur, pe destituire prin procedurile parlamentare legale”, a declarat Romașcanu pentru Libertatea.

Pentru destituire este nevoie de un vot în plenul Senatului.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *