Edilul din Baia Mare așteaptă sentința definitivă în dosarul în care DNA îl acuză de luare de mită, dar mai are un dosar, unde în primă instanță s-a decis că trebuie să plătească către stat peste 500.000 de euro, venituri pe care nu le-a putut justifica. Anul trecut, a vândut aproape tot ce avea către mama sa.
Procesul în care este implicat primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru care soacra sa este acuzată de DNA că a fost prinsă în flagrant în timp ce dădea mită către una dintre rudele unei judecătoare din complet, se judecă de către Curtea de Apel Cluj.
Dosarul vizează o trimitere în judecată formulată de DNA, în 2016, pentru luare de mită în formă continuată. Atunci, a petrecut 107 zile în arest preventiv și, ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu, până în decembrie 2016.
În primă instanță, Tribunalul Cluj-Napoca l-a condamnat, în februarie 2022, la 5 ani de închisoare. În plus, i-a limitat o serie de drepturi privind activitatea de funcționar public.
„Interzice inculpatului exercitarea, pe o durată de 4 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, începând cu data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, a următoarelor drepturi: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia de primar”, a hotărât Tribunalul Cluj-Napoca.
Edilul din Baia Mare a făcut recurs. În septembrie 2023, Curtea de Apel Cluj l-a plasat pe Cătălin Cherecheș sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru a preîntâmpina sustragerea de la judecată sau de la o eventuală pedeapsă cu închisoarea.
Sentința definitivă urmează să fie pronunțată pe 24 noiembrie, dacă nu va interveni o nouă amânare.
Primar bogat, primar sărac, la câteva luni distanță
Denunțător în dosarul de luare de mită a fost Cristian Șpan, președintele clubului de fotbal din Baia Mare.
Acelați Cristian Șpan figurează în declarațiile de avere din ultimii ani ale lui Cătălin Cherecheș ca fiind împrumutat de primar cu 500.000 de euro.
Conform declarației de avere din 2022, pe lângă împrumutul de 500.000 de euro, primarul din Baia Mare menționa:
două terenuri intravilane, deținute împreună cu mama sa, Viorica Cherecheș,
o casă de locuit, deținută împreună cu mama sa,
o casă de vacanță, deținută împreună cu mama sa,
trei ceasuri în valoare de 29.500 de euro,
un autoturism Porsche Cayenne
un garaj.
În declarația de avere pe care a depus-o în iunie 2023, situația financiară a primarului din Baia Mare s-a schimbat complet: i-au rămas doar garajul, mașina, ceasurile și împrumutul acordat lui Cristian Șpan.
Restul bunurilor au fost înstrăinate la finalul anului 2022. Părțile care îi reveneau în case și terenuri i-au fost vândute mamei sale. Tranzacția a fost făcută într-o singură zi, pe 15 noiembrie, și a însumat 399.600 de lei, conform declarației de avere.
Fragment din declarația de avere depusă de primarul Cătălin Cherecheș în iunie 2023
ANI a cerut confiscarea a peste 500.000 de euro
Într-un alt dosar, primarul Cherecheș a fost trimis în judecată, în ianuarie 2020, în urma unei sesizări făcute de ANI, după ce agenția de integritate l-a acuzat că, în perioada 26 iunie 2012 – 31 decembrie 2017, a avut o diferență nejustificată între averea dobândită și veniturile realizate de peste 500.000 de euro.
Cătălin Cherecheș s-a apărat spunând că banii provin de la mama sa: „În 2009, am primit un dar, respectiv o donație din partea mamei mele de un milion și jumătate de euro”.
Mama primarului, Viorica Cherecheș, a fost managerul spitalului de Boli infecțioase și Psihiatrie din Baia Mare între 2001 și 2016, an în care a devenit deputată pe listele PNL.
Explicațiile nu i-au convins pe magistrasții Curții de Apel Cluj, care, în aprilie 2021, au dat o hotărâre prin care Cătălin Cherecheș este obligat să plătească statului suma pe care nu o poate justifica, adică 2.685.708,31 de lei (540.430 de euro).
Acesta a făcut recurs, iar în martie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis ca dosarul să fie rejudecat de Curtea de Apel Cluj. Până acum, procesul nu a început, după ce un magistrat a făcut o cerere de reținere.
