Unde au fost micile capcane și unde se vor face diferențele la proba de limba română, de la Evaluarea Națională: „Un pic mai grele decât anul trecut. Nu a fost cel mai simplu text”

Profesorii de limba română, contactați de FANATIK, sunt de părere că la subiectele de la Evaluarea Națională de anul acesta au fost câteva mici capcane, subliniind că exercițiul 6, de la partea de gramatică, a pus cele mai multe dificultăți. Alături de cerința compunerii, o caracterizare a personajului Tic, din „Cireșarii”, profesorii sunt de părere că aceste subiecte vor face diferențele între notele mari din acest an.

Subiecte la gramatică cu mici capcane la Evaluarea Națională

Profesoara Florentina Sultana este de părere că, deși subiectele au fost accesibile, per total, ele au avut o dificultate mai ridicată față de cele de anul trecut. Unele exerciții cu probleme au fost la subiectele de gramatică, unde în special subiectul 6 a pus dificultăți elevilor. Potrivit profesoarei, au mai fost mici capcane și dificultăți și la alte subiecte de la partea de gramatică.

„Mi s-au părut un pic mai grele decât anul trecut. Nivelul de dificultate a crescut puțin, la partea de gramatică în special. 

Unde au avut probleme, și am și observat că au avut probleme a fost la exercițiul 6 unde li se cerea să facă un enunț asertiv unde verbul la infinitiv „a avea” să fie atribut. Ei bine, e un pic mai dificil asta, mai ales că era o formă verbală nepersonală pe care trebuiau să o transforme într-un atribut. E un pic mai dificil.

Cel de-al doilea enunț, unde se cerea o propoziție negativă cu substantivul „expediție” complement prepozițional, sper că au fost atenți să fie negativă – adică că nu s-au concentrat doar pe partea a doua a cerinței și să uite că enunțul trebuia să fie negativ. O mică capcană. Sper că la subiectul 8. cu „complecși”, sper că au selectat forma corectă, cu negri și membri – unde la „negri” trebuia cu un „i” și la „membri” cu doi”, a declarat, pentru FANATIK, profesoara Florentina Sultana.

Subiectele la limba română 5

Acesta a precizat însă că nici primul exercițiu, tot de la gramatică, ce părea mult mai accesibil, nu a fost fără probleme. Profesoara a precizat că chiar unii dintre proprii ei elevi i-au mărturisit că l-au greșit.

„Din ce mi-au mai spus elevii mei, au greșit chiar la exercițiul 1. la gramatică, acolo unde se cerea diftong. Din nou, aveau mici capcane în cam toate variantele, la prima era triftongi, la a doua cuvântul „petreceam” nu are diftong, posibil să-l fi luat, apoi „mileniilor” are hiat, varianta corectă era varianta d. Deci, mie mi s-a părut un mic mai greu la gramatică decât în anii trecuți”, a mai precizat profesoara Florentina Sultana.

Exercițiul 6 de la gramatică va face diferența

Și profesoara de limba română Cristian Tunegaru este de părere că exercițiul 6 de la partea de gramatică este cel care le-a pus cele mai mari probleme elevilor și cel care va face diferențele la notele mari.

„Cerințele de gramatică nu cred că au ridicat dificultăți. Un singur exercițiu la gramatică, exercițiul 6., cred că va face diferența între notele mari. La acest exercițiu li s-a cerut construirea unui enunț în care un verb la infinitiv să fie atribut, și să rămână la infinitiv. Cred că au fost câteva exerciții la gramatică care vor face diferențierea între notele foarte bune, dar și exprimarea și scrierea la toate compunerile și exercițiile cu răspuns scurt”, a declarat, pentru FANATIK, profesoara Cristina Tunegaru.

Subiectele la limba română 6

Text din „Cireșarii” și caracterizare de personaj

Subiectul principal, compunerea punctată cu două puncte, a avut la bază un text din romanul „Cireșarii”. Profesorii de limba română au fost de părere că, față de anul trecut, și acest text a fost un pic mai dificil, cerând mai multe atenție din partea elevilor. În plus, și cerința compunerii, deși similară cu subiectele din 2023, a avut și ea o cerință în plus.

„Cerința de la compunere a fost aceeași ca anul trecut, s-a cerut caracterizarea personajului. Poate că nivelul de dificultate a fost ușor crescut față de subiectul de anul trecut, pentru că textul literar pe bază căruia copiii trebuiau să scrie compunerea a fost un pic mai dificil.

Textul a fost un fragment din „Cireșarii” de Constantin Chiriță, unde limbajul este un pic mai dificil poate față de anul trecut, când am avut un fragment dintr-un basm de Ioan Slavici. Cerința compunerii de caracterizare este bazată pe bazată pe dezvoltarea anumitor pași, dar nu sunt surprize aceste cerințe.

Cerința este identică cu cea de anul trecut, cu diferența că se cere identificarea a două trăsături morale prin comentarea a două secvențe. Și aici, copiii au dificultăți destul de mari la compunere pentru că nu comentează suficient de amplu trăsătura, nu o motivează, valorificând textul. Sau, în alte cazuri, selectează fragmente de text mult prea scurte și comentează superficial textul, un alt loc unde se poate greși”, a mai precizat profesoara Cristina Tunegaru.

Potrivit acesteia, copiii trebuiau la această compunere să facă uz de cele două moduri de caracterizare din text, direct și indirect, și să aprofundeze în eseul lor textul autorului. Nu în ultimul rând, cea de-a treia cerință, corelarea cu o valoare proprie, e posibil să le fi pus unele dificultăți absolvenților de clasa a VIII-a.

„Următoarea cerință a fost prezentarea a două mijloace de caracterizare diferite prin numirea trăsăturii pe care o prezintă. Aici copiii ar fi trebuit să prezinte un mijloc indirect de caracterizare (gânduri, emoții, fapte, comportamente, relația cu alte personaje în ceea ce-l privește pe Tic) și caracterizarea directă. Aici aveau două chestiuni ce le puteau discuta pe text, fie caracterizarea directă realizată de narator (naratorul obiectiv îl descrie pe Tic), sau cea realizată de Ionel, care în dialogul din text îi spune lui Tic că este isteț, pentru că a reușit să găsească drumul căutând focul, căutând lumina.

Ultima cerință menționează identificarea o valoarea a personajului, corelată cu o valoare proprie. De exemplu, o valoare a lui Tic este curajul sau prietenia, tenacitatea, perseverența. Copiii ar fi trebuit să facă aici și o referire la ei, de ce este importantă pentru ei prietenia sau tenacitatea, perseverența, și apoi evident o concluzie. A fost un exercițiu interesant”, a mai precizat profesoara Cristina Tunegaru, pentru FANATIK.

Subiectele la limba română 7

Elevii trebuiau să citească cu atenție cerințele subiectului

Profesoara Florentina Sultana este de părere că, dacă prima parte a subiectelor, exercițiile pe text, a fost ușoară, diferențe importante se vor face la compunerea finală.

„În ceea ce privește compunerea, am observat mici modificări, cum ar fi „prezentarea prin câte o secvență comentată a două trăsături morale ale personajului”. Ei bine, înainte nu era chiar așa, a fost o cerință mai complexă la compunerea finală, unde acum au adăugat aceste două trăsături morale pe care elevii trebuiau să le comenteze. 

Sper că elevii au fost atenți și au citit cerințele subiectului, pentru că la final se cerea corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Ei bine, sper că au și corelat o valoare personală, și nu au trecut peste, că altfel nu pot primi cele 12 puncte din conținutul compunerii.

A fost un subiect care va face diferența între copiii care sunt cu adevărat buni, și au muncit pe parcursul anilor, și cei care sunt așa mai speculanți. 12 puncte sunt destul de multe la această compunere, și trebuiau să fie atenți la ce le cerea subiectul”, a precizat profesoara Florentina Sultana.

Nu în ultimul rând, subliniază aceasta, la fel de importantă a fost și partea cu redactarea eseului, punctată cu 80 de sutimi. Aici, o condiție necesară a fost aceea ca elevii să depășească pragul minim de 150 de cuvinte.

„La partea cu redactarea, să nu uităm, că cele 80 de sutimi se acordă doar dacă compunerea are minim 150 de cuvinte. La fel, mi se pare destul de mult, și sper că au reușit să facă acest lucru – pentru că dacă ne gândim că pe un rând intră 6-7 cuvinte, asta însemna o compunere de peste 20 de rânduri. Dacă nu au acest minim de cuvinte nu primesc punctajele pe redactare.

Un subiect ceva mai greu per total, dar din punctul meu de vedere este mai bine așa. Anul trecut subiectele au fost mult prea ușoare, și nu s-au putut face diferențe. Acum subiectele au fost frumoase, chiar dacă puțin mai grele, dar copiii știu măcar pentru ce învață”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesoara Florentina Sultana.

Anul cu subiecte interesante

Și profesoara Tunegaru este de părere că subiectele de anul acesta au fost frumoase, solicitând creativitatea copiilor. Mai mult, aceasta este de părere că textele alese au fost și ele un pic mai dificile, ceea ce, spune profesoara, este un lucru bun, pentru că elevii trebuie obișnuiți cu lecturi cu un nivel de profunditate mai ridicat.

„Subiectele au fost interesante. Cred că fragmentul din „Cireșarii” a fost frumos ales. Mă bucur că textele alese nu au fost, cel puțin pe partea asta de lectură, nu a fost cel mai simplu text de citit și de înțeles. Textul reprezintă o provocare, și este bine să-i provocăm pe elevi să citească, să nu trateze textele cu superficialitate, să încerce să caute înțelesuri puțin mai adânc. O îndrumare spre lecturi, și spre lecturi ceva mai profunde, este întotdeauna o idee bună”, a mai declarat profesoara Cristina Tunegaru, pentru FANATIK.

Please follow and like us: