Peste 65 de ani de închisoare însumează pedepsele pe care trebuie să le execute doi iordanieni, tată şi fiu, şi un irakian care, la începutul pandemiei, au vândut în România, pe post de spirt, un amestec de metanol, apă și vopsea de ouă. 17 oameni din judeţele Iaşi şi Sibiu au murit, după ce au băut acest „spirt”. Pe 1 martie, Curtea de Apel Iaşi i-a condamnat definitiv pe cei 3 arabi pentru omor calificat. Motivarea judecătorilor scoate însă la iveală şi altfel de vinovăţii, nepedepsite de lege.
Din cei 17 oamenii care au murit intoxicaţi cu metanol, şase erau din comuna Plugari şi primiseră spirtul contrafăcut cadou din partea Primăriei.
1.300 de pungi cu spirt, pentru fiecare casă din comună
În aprilie 2020, când în România era instituită starea de urgenţă din cauza pandemiei de COVID, iar oamenii nu mai aveau voie să iasă din casă decât cu declaraţie pe proprie răspundere, liberalul Paul Mursa, primarul comunei Plugari din Iaşi, a decis să dea o pomană electorală întru „combaterea răspândirii virusului”.
Urmau Sărbătorile de Paşte, dar şi alegerile locale din toamnă, aşa că Mursa a inițiat o hotărâre de Consiliu Local, iar pe 13 aprilie 2020, s-a aprobat „achiziționarea de bunuri necesare combaterii răspândirii virusului COVID-19 în rândul locuitorilor comunei”.
Primăria a pregătit 1.300 de pungi, câte una pentru fiecare familie din comună. O pungă conţinea câteva măști de protecţie, un săpun lichid, o sticlă de spirt (cumpărată la preţul de 7,31 de lei, fără TVA), două formulare de declarație pe proprie răspundere şi o felicitare de Paşte.
Timp de patru zile, cei de la primărie au mers din poartă-n poartă şi, până de Paşte, au dat 1.128 de pungi. În urma pungilor lăsate de ei, au început să moară oameni.
Așa arătau sticlele de spirt primite de famiile din comună
Judecător: „Alcoolul sanitar era şi este consumat în toate zonele ţării”
Primul a fost Gheorghe D., la două zile după ce a primit pachetul de la Primărie. Asemenea celorlalţi care au decedat după ce au băut spirtul contrafăcut, bărbatul trăia la limita subzistenței şi era dependent de alcool.
La 62 de ani, locuia singur, într-o casă din chirpici, rămasă de la părinții lui, care avea o singură cameră şi o anexă. Lucra cu ziua şi primea de mâncare de la o nepoată care locuia peste gard. Tot satul ştia că Gheorghe bea spirt medicinal. „La țară nu se spune spirt, se spune Mona (o marcă de spirt – n.r.), și ești cel mai sărac dacă bei Mona”, a explicat un om din Plugari, în sala de judecată.
În motivarea deciziei prin care cei trei arabi au fost condamnaţi pe fond, judecătorul face un scurt istoric al consumului de spirt din România. Spune că „alcoolul sanitar era şi este consumat în toate zonele ţării”, nu doar în Moldova. Se bea în Delta Dunării, în Valea Jiului şi peste tot unde există sărăcie şi oameni dependenţi de alcool. Se bea direct din sticlă sau trecut prin pâine, se bea diluat cu apă, cu bere sau cu suc, se ia amestecat cu miere, pe post de medicament pentru stomac, sau doar se clăteşte gura, pentru dinţii care dor. „Nu putem ignora realitățile societății românești”, subliniază instanţa.
● Conform ultimului Raport al OMS (2018), jumătate din consumatorii de alcool din România au un consum de risc, prevalența episoadelor de consum excesiv fiind una dintre cele mai înalte din Europa (67,2% în rândul bărbaților și de 31,2% în rândul femeilor).
Gheorghe s-a bucurat când a primit pomana de la primărie şi a sunat-o pe sora lui, ca să-i arate punga. A doua zi, spre seară, el s-a plâns unui vecin că-l doare stomacul. Apoi, nepoata l-a văzut cum venea pe drum, văitându-se „mi-e rău, mi-e rău”.
„Am dat cu spirt pe mâini: s-au înroşit şi se umflau ca pâinea”
Spirtul obişnuit conţine alcool etilic, „care nu este periculos pentru sănătatea umană şi nu este toxic”, explică judecătorii. Numai că spirtul cumpărat şi împărţit oamenilor de Primăria din Plugari era unul contrafăcut: nu conţinea alcool etilic, ci alcool metilic, o substanţă mai ieftină, dar foarte toxică.
Ingerarea a 30 ml de alcool metilic pur poate fi letală pentru om. Conform analizelor de laborator efectuate mai târziu, în PET-urile de 0,5 litri dăruite de primarul Mursa, concentraţia de metanol era de 57,51%. Asta înseamnă că Primăria le dăduse oamenilor otravă, cadou de sărbători.
La proces, unul dintre săteni a declarat că a folosit spirtul primit ca să-şi dezinfecteze mâinile şi „imediat, au început să se înroşească şi să se umfle ca pâinea. Nici n-am putut să dorm în seara aia, de usturime. M-am dat cu cremă, şi abia după câteva zile mi-a trecut roşeaţa”, s-a plâns bărbatul.
Gheorghe a murit lângă gard, cerând ajutor
În seara de 15 aprilie, Gheorghe, care băuse tot spirtul primit de la primărie, a ieşit pe drum, văitându-se. Nepoata lui l-a anunţat că ea nu cheamă salvarea şi nici nu-l duce la spital, pentru că are copii mici şi trebuie să stea cu ei.
Bărbatul a mers atunci la un vecin pe care-l mai ajuta la muncă. „Era în jurul orelor 20.00, dădeam de mâncare animalelor, când m-a strigat la poartă”, spune vecinul. „Am mers la el. Se ținea de burtă și zicea că îl doare stomacul şi că să-l duc la dispensar, pentru că moare. Părea că are și un fel de spume la gură”.
Dar nu l-a dus la dispensar, i-a explicat lui Gheorghe că nu poate, pentru că avea mașina de la serviciu şi erau restricțiile impuse de starea de urgență.
O oră mai târziu, un alt vecin, întorcându-se de la serviciu, l-a văzut pe Gheorghe pe stradă. „Îmi zicea că-l doare totul. Știam că bea şi, pentru că părea a fi în stare de ebrietate, i-am zis să se ducă să se culce”, a declarat bărbatul, în sala de judecată.
A doua zi, în jurul orei 6.30, când a ieșit din curte, l-a văzut pe Gheorghe căzut lângă gard. „Era cu fața în jos şi avea capul sprijinit pe ambele mâini. Am presupus că doarme şi am plecat cu mașina la serviciu, dar, pe drum, am sunat-o pe soție şi i-am zis să se ducă să îl trezească. Apoi, m-am gândit că poate s-a întâmplat ceva și m-am întors, iar când am ajuns în faţa porții, soția era în stradă, plângea lângă Gheorghe și-mi zicea că-i mort”.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală, cauza decesului a fost intoxicația acută cu alcool metilic.
Primarul Mursa: „Nu am cerut certificat de conformitate pentru spirt”
Era obligat primarul să verifice dacă produsele care le-a împărţit oamenilor nu sunt contrafăcute? Audiat la proces, Paul Mursa a recunoscut că „în mod sigur, nu am cerut atunci un certificat de conformitate pentru spirt. Acum însă, sigur aș cere, dar atunci nu am cerut un astfel de certificat”.
Paul Mursa
Judecătorul subliniază că legea prevede că doar în cazul alcoolului sanitar care e utilizat în unități medicale/sanitare cumpărătorul are obligaţia să ceară de la furnizor autorizația şi/sau certificatul de conformitate.
Dar, mai notează instanţa, cineva din Primăria Plugari, „cel mai probabil de la compartimentul de achiziții sau economic”, a cerut totuşi certificatul de conformitate. Cel de la firma care vânduse spirtul l-a sunat, la rându-i, pe arabul de la care luase marfa, iar acesta i-a zis că „nu are, pentru că e firma unui prieten și oricum, într-o lună de zile, va dispărea”. Era vineri, înainte de Paşte, iar PET-urile cu spirt ajunseseră deja în aproape toate casele din comună.
Operatoare 112: „Să mănânce, să se odihnească şi o să-şi revină”
În zilele care au urmat, în comuna Plugari au murit încă trei oameni care au băut spirt contrafăcut: Dumitru M., de 63 de ani, Mihai P., de 83 de ani, şi Petru M., de 63 de ani. Pentru că îi ştia alcoolici şi cu boli cronice, medicul de familie din comună a eliberat imediat certificatele de deces, fără să suspecteze că bărbaţii muriseră otrăviţi.
Spirtul cu metanol ajunsese însă nu doar la Primăria din Plugari, ci şi în magazinele mai multor comune din Iaşi, iar numărul victimelor creştea.
În unele din cazuri, rudele sau vecini au chemau salvarea. Dar ea fie a ajuns prea târziu, fie a plecat goală (ambulanţierul notând că bărbatul „a refuzat să meargă la spital”), fie a venit fără medic, în cazul unei persoane care intrase în stop cardio-respirator.
La Elena S., o femeie de 38 de ani din Leţcani, mamă a trei copii, operatoarea de la 112 nici n-a mai vrut să trimită salvarea, după ce a aflat, la telefon, că femeia băuse. I-a spus concubinului femeii: „puneţi-o să mănânce şi să se odihnească, că o să-şi revină”, iar peste câteva ore, Elena a murit.
Directorul IML Iaşi a anunţat poliţia
În satul Brăteşti, după ce patru oameni au murit, unul după altul, poliţiştii au cerut să se facă autopsia cadavrelor. La fel au procedat şi cei din comunele Hărmăneşti, Ciurea, Andrieşeni şi Leţcani şi din Hârlău, unde s-a înregistrat câte un deces.
În doar câteva zile, la IML Iaşi ajunseseră 9 morţi intoxicaţi cu alcool metilic. Directorul IML şi-a dat seama că e vorba de ceva grav, iar pe 24 aprilie 2020, a anunţat poliţia. Imediat, s-a aflat ce firmă adusese spirtul în magazinele din Iași. „Am dat şi Primăriei din Plugari”, a recunoscut administratorul firmei.
Pe 27 aprilie, ancheta s-a extins şi-n această comună, iar o săptămână mai târziu, au fost exhumate cadavrele celor patru bărbaţi care muriseră după ce au băut spirtul de la primar.
Primăria a lăsat spirtul oamenilor, deşi ştia că e toxic
Dar în comuna Plugari, a continuat să se moară din cauza intoxicaţiei cu metanol. Pe 5 iunie 2020, la o lună după ce se aflase că spirtul de la primărie e toxic, s-a înregistrat decesul unui bărbat de 57 de ani. Costel C. avea probleme psihice şi căuta prin gunoaie. Aşa a dat de-o sticlă de alcool sanitar, aruncată de un consătean, pe care a băut-o.
Luna următoare, pe 18 august, a murit şi Elena N., de 52 de ani. Femeia găsise prin casă PET-ul cu spirt primit de la primărie, pe care concubinul ei nu se îndurase să-l arunce.
„Primăria nu a desfășurat nicio acțiune concretă de recuperare efectivă de la cetățeni a PET-urilor distribuite”, notează judecătorul de la Tribunalul Iaşi. Magistratul subliniază că „dacă la distribuirea sacoșelor, s-a mers din casă în casă, nu acelaşi lucru s-a făcut după aflarea cauzei deceselor primelor victime, martorii audiați au arătat că nu s-a pus niciun afiş de informare”.
„Deşi reprezentații primăriei au luat măsuri de informare a cetățenilor comunei, nu a existat o activitate bine organizată în acest sens, astfel încât să se asigure faptul că fiecare familie a şi înțeles că produsul era toxic şi letal”, subliniază judecătorul.
Astfel, în Plugari numărul deceselor a ajuns la şase. Pe 5 mai 2020, doi bărbaţi care lucrau la un canton din judeţul Sibiu, au murit şi ei, după ce au băut din spirtul contrafăcut. La nivel naţional, s-au înregistrat, în total, 17 victime.
Judecătorul de la Tribunalul Iaşi spune că, dacă magazinele n-ar fi fost închise în perioada sărbătorilor de Paşte, numărul morţilor putea fi mai mare. De pe altă parte, dacă toate cele 8.256 dePET-uri cu spirt contrafăcut produse de arabi ar fi fost vândute oamenilor, puteau fi 58 de morți, având în vedere că procentul de decese e de 0,709%, raportat la 2.396 de PET-uri care au ajuns la populație, calculează magistratul.
Doi iordanieni, un irakian şi o reţetă de contrafacere a spirtului
În ziua în care primarul Mursa a decis să le împartă consătenilor dezinfectante care să-i apere de COVID, în mansarda unei case neterminate de pe strada Lalelelor din Dobroeşti (Ilfov), trei arabi preparau „spirtul”.
Iordanianul Zuhar Dawoud, venit în România din 1975, avea 7 firme (4 în funcţiune), deținea standuri în complexul „Dragonul Roşu” şi a devenit finanţatorul şi creierul afacerii. Fiul lui, Satar Dawoud, făcuse doi ani la Facultatea de Medicină, şi a fost cel care a venit cu ideea afacerii, dar şi cu reţeta „spirtului”. Fuad Ahmmed, un refugiat irakian aflat în România din 1997, era un afacerist scăpătat, bun prieten cu Dawoud tatăl. S-a asociat la infracţiune, sperând într-un procent din profit.
În trei săptămâni, arabii au umplut 8.256 de PET-uri de 0,5 litri de spirt contrafăcut. Au vândut din ele 6.720, obținând 48.660 de lei.
Satar le-a mărturisit anchetatorilor reţeta de fabricaţie: „puneam 50 de litri de alcool metilic şi 60-70 litri de apă într-un butoi, unde le amestecam, şi puneam trei pliculețe de vopsea de ouă de culoare albastră”. „3 plicuri la un butoi de 200 litri, pentru a colora lichidul”, a explicat şi Fuad, apoi „se amesteca în butoi cu un băţ din lemn de aproximativ un metru. El umplea sticlele de la canea, iar eu puneam dopurile”.
Irakianul povesteşte că, într-o zi, „o picătură mi-a sărit în ochi şi m-a usturat toată ziua. Îmi sărea pe piele şi mi-a crăpat pielea de pe mâini. Totodată, în timp ce se fabrica spirtul, aveam o stare de rău, stăteam cu mască”.
De comercializarea spirtului contrafăcut se ocupa Dawoud tatăl. După ce au început investigaţiile în judeţul Iaşi, unul din clienţii lui Dawoud a fost de acord să colaboraze cu anchetatori. A făcut o nouă comandă de spirt şi a mers să ridice marfa însoțit de un investigator sub acoperire. Cei trei arabi au fost arestaţi şi acuzaţi de omor calificat.
Din convorbirile pe WhatsApp găsite la percheziţia telefoanelor lor, rezultă că Satar şi Fuad se pregăteau să contrafacă şi un gel de mâini (dezinfectant), dar şi să încerce o nouă reţetă de spirt, din oţet colorat cu cerneală.
S-au declarat nevinovaţi şi au spus că spirtul era „pentru uzul extern”
La proces, toţi trei s-au declarat nevinovaţi. Dawoud fiul s-a apărat spunând: „nu am vrut să omor pe nimeni, am făcut spirt pentru uzul extern. Acum, dacă cineva folosește greșit un produs destinat pentru uz extern, de exemplu benzină, clor, și îl folosește greșit pentru uz intern, consider că cel care l-a produs nu poate să aibă vreo vină de decesul acelei persoane”.
„Este adevărată că alcoolul sanitar este un produs de uz extern”, a replicat judecătorul de la Tribunalul Iaşi, în motivarea deciziei, „însă tot la fel de adevărat este şi că ingredientul principal din compoziția spirtului medical este alcoolul etilic, care nu este periculos pentru sănătatea umană şi nu este toxic”.
În iunie anul trecut, Tribunalul Iaşi i-a condamnat pe Satar Dawoud la 22 de ani şi 9 luni de închisoare, pe tatăl lui, Zuhar Dawoud, la 22 de ani şi 6 luni de închisoare, iar pe Faud Ahmmed, la 20 de ani şi 6 luni de închisoare. Cei trei sunt obligaţi să le plătească rudelor celor 17 victime daune în valoare totală de 225.000 de euro.
Sentinţa a rămas definitivă, la 1 martie anul acesta, prin decizia Curţii de Apel Iaşi. „Faptele pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii există, au fost comise de aceştia cu forma de vinovăţie cerută de lege şi nu există nicio cauză justificativă sau de neimputabilitate care să înlăture răspunderea penală a acestora”, au decis judecătorii.
