Avocații din SUA și Marea Britanie ai femeilor care îi acuză pe frații Tate de viol au susținut joi, 5 octombrie, o conferință de presă la București, unde au anunțat că se solidarizează împotriva hărțuirii și intimidării venite din partea lui Andrew Tate și a adepților săi.
Echipa juridică care le reprezintă pe femeile care i-au dat în judecată pe frații Tate în Marea Britanie pentru acuzații de viol și agresiune fizică (McCue Jury & Partners) și echipa juridică care reprezintă martorii cheie în dosarul românesc împotriva fraților Tate (National Center on Sexual Exploitation Law Center și Laffey Bucci & Kent) susțin că aceștia încearcă să le reducă la tăcere pe victime.
Avocații, de la stânga la dreapta: Christen Price, Matthew Jury, Jillian Roth, Dani Pinter, Jack Beeston
Avocații acuză o campanie de denigrare și hărțuire
„Eu și echipa mea din UK suntem aici pentru a reprezenta cele 4 supraviețuitoare britanice ale seriei de abuzuri suferite din partea lui Tate. Ele nu pot fi aici în persoană, nu pentru că acuzațiile lor nu sunt reale sau pentru că le este frică, dar pentru că nu ar trebui să suporte această campanie de denigrare, amenințări și hărțuire pe care frații Tate, echipa lor de avocați și susținătorii lor o duc împotriva femeilor”, a declarat avocatul Matthew Jury.
„În această săptămână, am primit o notificare că eu și firma de avocatură vom fi dați în judecată pentru defăimare, dacă vom continua să vorbim public despre abuzurile suferite de clientele noastre. Mesajul nostru este: vom continua să ne facem meseria, este responsabilitatea noastră”, a mai declarat el.
Frații Tate spun că noi suntem plătiți de presa mainstream. Spre deosebire de ei, noi nu luăm bani pentru interviuri. Nici supraviețuitoarele nu urmăresc bani sau faimă, vor doar dreptate.
Matthew Jury, avocat britanic:
„Îmi pare rău că Marea Britanie a dezamăgit România”
Avocatul britanic a mulțumit României pentru că i-a adus în fața justiției pe frații Tate. „Asta nu s-ar fi întâmplat dacă autoritățile din Marea Britanie i-ar fi trimis în judecată când au avut ocazia. Dacă ar fi făcut asta, frații Tate nu ar mai fi ajuns în România, și poate n-ar mai fi ajuns să comită infracțiunile pentru care sunt acum urmăriți penal”, a subliniat Jury.
„Suntem aici pentru a le oferi sprijinul nostru autorităților române”, a declarat și avocata americană Jillian Roth. Împreună cu Centrul Național pentru Exploatarea Sexuală (NCOSE), avocata le apără pe cele două femei care sunt martori cheie ai acuzării într-un proces civil pe care Tate l-a intentat pentru defăimare în Statele Unite.
<strong>„</strong><strong>Este foarte clar pentru noi și pentru toți cei care citesc acel dosar că procesul din SUA are scopul precis de a intimida, de a hărțui și de a se răzbuna pe acele femei care au avut curajul să iasă în față și să se pronunțe împotriva abuzurilor lor”, a transmis avocata. </strong>
„Aceste femei sunt foarte speriate, sunt îngrozite, au fost amenințate, au venit oameni la locul lor de muncă, la domiciliu, pentru a le amenința. Sunt speriate și au toate motivele. (…) Sunt speriate, dar nu sunt intimidate, nu vor da înapoi”, a mai spus Roth.
Frații Tate vă vor spune că sunt nevinovați și că sunt, de fapt, persecutați pentru opiniile lor. Noi toți vă spunem că ei au comis abuzuri, infracțiuni și că trebuie să plătească pentru ele.
Jillian Roth, avocată:
Avocații au explicat și că victimele fraților Tate își păstrează anonimatul pentru că se tem pentru viața lor, fiind hărțuite constant de aceștia și de adepții lor, iar Curtea din SUA a admis acest lucru.
Urmăritorii fraților Tate, folosiți ca o armă
În plus, cele două echipe de reprezentanți legali susțin că frații Tate au recunoscut că au trimis detectivi particulari pentru a-i lua la întrebări pe prietenii și familiile victimelor.
„Este intimidat și înfricoșător. De asemenea, nu putem trece cu vederea mesajele de amenințare pe care victimele le primesc online. Frații Tate au o mulțime de urmăritori online pe care îi folosesc ca pe o armă. Clientele noastre au primit amenințări cu moartea, s-au spus lucruri inimaginabile despre ele online, în mod repetat, și li s-a indus sentimentul că nu pot scăpa.”
Moment tensionat la conferința de presă
La conferința de presă au participat și trei membri din echipa de avocați ai fraților Tate, printre care Eugen Vidineac, care au încercat să le adreseze întrebări reprezentanților legali din SUA și Marea Britanie. De asemenea, i-au acuzat că prezintă informații false și că scopul lor în România este să strângă fonduri pentru victimele pe care le reprezintă.
„Interesul meu a fost ghidat de lipsa de informație din comunicatul de presă oferit de echipele de avocați din UK și Marea Britanie, respectiv că se dorește să existe o strângere de fonduri”, a motivat Eugen Vidineac prezența la conferință.
El a mai menționat că a vrut să se asigure că informațiile pe care avocații din UK și Marea Britanie le aduc în fața jurnaliștilor români sunt „veridice”.
În ce etapă se află procesul fraților Tate
Cazul se află acum la camera preliminară a Tribunalului București, unde un judecător verifică dacă rechizitorul și probele aduse de procurori sunt legale – următorul termen fiind în noiembrie. Procesul nu va începe până la finalizarea acestei proceduri.
<strong>Frații Andrew și Tristan Tate au scăpat de interdicția de a părăsi Bucureștiul și județul Ilfov.</strong>
Un judecător de la Tribunalul Bucureşti a decis joi, 28 septembrie, că fraţii Andrew şi Tristan Tate, judecaţi pentru trafic de persoane şi viol, pot părăsi Capitala şi judeţul Ilfov, fiind liberi să se deplaseze pe teritoriul României.
Anterior, pe 4 august, fraţii Tate scăpaseră de arestul la domiciliu, fiind plasaţi sub control judiciar, cu mai multe interdicţii, printre care şi aceea de a nu depăşi limita teritorială a judeţului Ilfov şi a municipiului Bucureşti, decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată.
Pe 20 iunie 2023, cei doi frați, precum și Georgiana Naghel și Luana Radu, complicele lor, au fost trimiși în judecată.
Infracțiunile pentru care sunt judecați:
constituire a unui grup infracțional organizat;
trafic de persoane în formă continuată (față de fiecare inculpat în parte au fost reținute astfel: patru acte materiale, trei acte materiale, şase acte materiale și, respectiv, cinci acte materiale raportat la numărul de persoane vătămate);
viol în formă continuată (două acte materiale);
acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice;
instigare la lovire sau alte violențe;
lovire sau alte violențe.
