Virusul West Nile este un tip de virus răspândit de ţânţari. Mulți dintre oamenii care contractă infecția nu își dau seama cum o iau. Virusul West Nile este transmis de țânțari din specia Aedes, inclusiv, subspecia Aedes albopictus sau Țânțarul-tigru, care s-a făcut vinovat de cazurile de West Nile depistate în ultimii ani în țara noastră. Vezi informaţii despre virusul West Nile, despre cum se manifestă infecţiile, despre cum se tratează şi despre cum să te protejezi!
Virusul West Nile – cum se transmite
Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA (CDC) informează că virusul West Nile nu se transmite prin tuse, strănut sau atingere, prin atingerea animalelor vii, prin manipularea păsărilor infectate, vii sau moarte, ori prin prin consumul de carne de la animale şi păsări infectate.
Virusul West Nile este cel mai frecvent transmis la oameni prin mușcătura unui țânțar infectat. Ţântarii se infectează atunci când intră în contact cu păsări infectate. Țânțarii infectați răspândesc apoi virusul West Nile oamenilor și altor animale, mușcându-i.
Într-un număr foarte mic de cazuri, virusul West Nile a fost transmis prin expunere într-un laborator, transfuzie de sânge și transplant de organe, precum şi de la mamă la copil, în timpul sarcinii, nașterii sau alăptării.
Virusul West Nile – cum se manifestă
Virusul West Nile poate cauza o boală neurologică fatală la oameni, deși 80% dintre persoanele infectate nu au niciun fel de simptome.
Febra West Nile e parșivă: la început, seamănă, ca simptomatologie, cu o banală gripă, iar dacă nu ajungi la un specialist care să te diagnosticheze corect, poți fi în pericol de moarte. După o perioadă de incubație cuprinsă între 3 zile și două săptămâni, apar simptome moderate sau severe, în funcție de cum reacționează organismul la virus.
În primul caz, vorbim despre febră, dureri de cap, musculare și articulare, vărsături și diaree, uneori urticarie și/sau inflamarea ganglionilor limfatici. Chiar și în lipsa tratamentului, pacientul își va reveni după câteva zile și, cel mai probabil habar nu va avea că a avut acest virus în organism.
În cel de-al doilea caz, în care boala evoluează către meningită/encefalită, febra e puternică, apare rigiditatea la nivelul gâtului, pacientul are convulsii, e dezorientat și își poate pierde vederea, apare amorțeala membrelor, apoi se poate instala paralizia. Dacă, printr-o minune, un pacient cu simptome severe e salvat de la moarte, recuperarea este extrem de lentă, iar efectele neurologice pot fi permanente.
Virusul West Nile – cum se tratează
În urma tratamentului, simptomele pot să dispară între şapte şi 10 zile, deşi starea de oboseală poate persista mai multe săptămâni, în timp ce inflamarea ganglionilor limfatici poate dura chiar şi două luni, potrivit sanatateatv.ro.
Până în prezent, nu a fost dezvoltat un vaccin sau un tratament specific în cazul infectării cu virusul West Nile. Cei mai expuşi la infectarea cu virusul West Nile sunt bătrânii.
Nu există un tratament special în cazurile persoanelor infectate cu virusul West Nile. În cazurile în care persoana are simptome foarte uşoare, vor dispărea cu uşurinţă.
Este necesară spitalizarea doar în cazurile simptomelor mai grave.
CDC atrage atenţia că antibioticele nu tratează virusurile, deci nu trebuie folosite în astfel de cazuri.
Odihna, lichidele și medicamentele pentru durere pot ameliora unele simptome. În cazurile severe, pacienții trebuie adesea să fie spitalizați pentru a primi tratament de specialitate, cum ar fi fluide intravenoase, medicamente pentru durere și îngrijire medicală.
De câțiva ani, virusul West Nile e semnalat, în fiecare vară, și în Europa, România aflându-se printre țările afectate, alături de Bulgaria, Grecia, Portugalia sau Rusia. E transmis de țânțari din specia Aedes, inclusiv, subspecia Aedes albopictus sau Țânțarul-tigru, care s-a făcut vinovat de cazurile de West Nile depistate în ultimii ani în țara noastră.
Virusul West Nile – cum să te protejezi
Potrivit Societăţii Române de Microbiologie, în absența unui vaccin, singura modalitate de a preveni infecția la oameni este de a şti care sunt factorii de risc și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a reduce expunerea la virus, mai ales în perioadele cu invazii de țânțari. Acestea sunt următoarele:
evitați expunerea la ţânţari: purtați haine cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
montați plase la ferestrele locuințelor pentru a împiedica pătrunderea insectelor în casă;
limitați deplasările în zone cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.); dacă mergeți în astfel de zone, folosiți substanțe repelente de țânțari;
eliminați bălțile de apă din jurul gospodăriilor;
îndepărtați recipientele/obiectele care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer (găleți, ligheane, vase cu apă).
Citeşte şi: Plante care alungă țânțarii. Ține-le pe balcon pentru a scăpa de insecte
Vezi şi de ce sunt țânțarii mai atrași de anumiți oameni decât de alții!
Citește și: VIDEO EXCLUSIV | Diana Bișinicu, cântăreața preferată a lui Gigi Becali, a spus tot! Cum a sunat-o, ce i-a propus și de ce a amenințat-o latifundiarul
