Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marți la București într-o perioadă complicată pentru Kiev, care întâmpină tot mai multe probleme în a-și asigura ajutorul continuat al Occidentului, pe măsură ce contraofensiva sa face progrese mici, iar războiul se anunță a fi unul de durată.
Volodimir Zelenski se află pentru prima dată la București, dar nu este la prima sa întâlnire cu Klaus Iohannis. Președintele României a ajuns la Kiev vara trecută, alături de liderii Franței, Germaniei și Italiei.
Cel puțin la nivel de imagine, liderul de la Kiev are însă acum mai mult decât oricând nevoie de sprijinul României, sprijin pentru care, așa cum a anunțat când a sosit la București, este recunoscător.
<blockquote class=”twitter-tweet”><p lang=”en” dir=”ltr”>I arrived in Bucharest, Romania, for talks with <a href=”https://twitter.com/KlausIohannis?ref_src=twsrc%5Etfw”>@KlausIohannis</a> and to strengthen our good-neighborly relations.<br><br>Ukraine is grateful for Romania’s support, which strengthens our state, as well as its constructive solidarity, which enables our nations to be security donors for the…</p>— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) <a href=”https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1711645411079839804?ref_src=twsrc%5Etfw”>October 10, 2023</a></blockquote> <script async src=”https://platform.twitter.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>
În primul rând, Ucraina trăiește în prezent cu incertitudinea sosirii sprijinului militar vital al Statelor Unite. O tranșă importantă de ajutor a fost suspendată din cauza blocajului politic de la Washington, forțat de republicanii din Camera Reprezentanților.
Președintele Joe Biden a asigurat Kievul că ajutorul american va continua, și suficienți republicani par a susține acest lucru, dar demiterea președintelui Camerei Reprezentanților și diviziunile din sânul partidului întârzie un acord în acest sens.
La Granada, la summitul european găzduit de Spania, statele UE s-au angajat să continue sprijinul militar pentru Ucraina, dar a existat totodată o recunoaștere a faptului că Europa are lacune și că nu poate înlocui ajutorul SUA.
„Cu siguranță putem face mai multe, dar SUA nu pot fi înlocuite atunci când vine vorba despre ajutorul pentru Ucraina”, a admis șeful diplomației UE Joseph Borell.
Fisuri în alianță, inclusiv în vecinătatea Ucrainei
În al doilea rând, tot mai multe fisuri apar în coaliția occidentală.
Premierul maghiar Viktor Orban, care a criticat constant ajutorul militar oferit Kievului și sancțiunile aplicate Rusiei, a fost o voce mai degrabă singulară în UE. El și-ar putea găsi însă în scurt timp un aliat în persoana lui populistului Robert Fico, care a câștigat alegerile din Slovacia și s-ar putea instala la șefia unui guvern de coaliție.
Un moment de ruptură a apărut și în relația dintre Kiev și Varșovia, un aliat de nădejde, până în acest moment, care a preluat peste un milion de migranți ucraineni și a oferit direct un ajutor militar consistent.
Decizia Poloniei de a bloca importurile de cereale ucrainene pentru a-și proteja fermierii a înfuriat Kievul, iar într-o dispută diplomatică furioasă care a urmat, Varșovia a amenințat, de asemenea, că va restricționa livrările de arme.
Liderii polonezi au temperat discursul ulterior, iar Kievul a anunțat că este aproape de a ajunge la un acord cu Polonia pentru tranzitul de cereale.
Retorica guvernului de la Varșovia, scrie publicația Kyiv Post, se adresa în primul rând electoratului naționalist, în contextul alegerilor parlamentare tensionate ce vor avea loc pe 15 octombrie, dar ea a reflectat în același timp o oboseală a polonezilor față de război.
Un sondaj recent realizat de Fundația IBRiS a arătat că aproximativ 40% dintre polonezi se opun prelungirii unei prevederi guvernamentale care permite accesul ucrainenilor pe piața muncii, în domeniul sănătății, al educației și al prestațiilor sociale.
Relația România-Ucraina
Prin comparație, România a avut o poziție rezonabilă pe această temă, evitând o interzicere a importurilor. Premierul Marcel Ciolacu și președintele Klaus Iohannis au spus că au ajuns la un acord cu Ucraina pentru o licențiere a importurilor din Ucraina și un control foarte strict al acestora.
Pentru Kiev, România este mai importantă ca țară de tranzit pentru cerealele ucrainene, ruta dunăreană devenind una vitală, în condițiile în care Rusia s-a retras din acordul internațional ce permitea exporturile prin Marea Neagră.
Aceste chestiuni vor fi cel mai probabil discutate în întâlnirea celor doi președinți, alături de alte subicte de interes pentru București, inclusiv „respectarea deplină a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale”, după cum a anunțat un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Zelenski a anunțat, la sosirea în București, că Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul României.
„România este un prieten care ne-a venit în ajutor în cea mai neagră zi a noastră și al cărui sprijin devine tot mai puternic cu timpul. Sunt convins că această vizită va fi benefică pentru ambele noastre națiuni”, a scris președintele pe X, fostul Twitter.
Dar unele lucruri din relația bilaterală rămân neclare. România nu a vorbit foarte mult despre ajutorul militar direct oferit Ucrainei și rămâne de văzut dacă acest lucru va fi clarificat, cu ocazia vizitei.
De asemenea, Bucureștiul și-a exprimat temeri în privința lucrărilor de dragare a canalului Bâstroe, un subiect care a scăzut totuși în intensitate în ultimele luni.
Nu în ultimul rând, Kievul a exprimat unele nemulțumiri după episodul dronelor rusești prăbușite pe teritoriul României, în contextul atacurilor asupra porturilor dunărene ucrainene.
„Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei dintr-un singur motiv. Pentru că există tăcere”, a declarat în septembrie consilierul lui Zelenski Mihailo Podoliak, după ce Bucureștiul a negat, în primă fază, prăbușirea dronelor pe teritoriul românesc.
„Avem nevoie de acțiuni, nu de tăcerea mieilor”, a adăugat Podoliak, sugerând că România ar trebui să ia măsuri.
Un război de durată
Sprijinul prelungit al Occidentului este cu atât mai important pentru Kiev cu cât contraofensiva sa avansează încet, iar războiul se anunță a fi unul de durată, în ciuda micilor reușite bifate zilele trecute în Crimeea, spre exemplu.
Asigurarea muniției pe care armata ucraineană o consumă în ritm susținut este o problemă tot mai serioasă, în condițiile în care aliații întâmpină greutăți cu aprovizionarea.
Nu în ultimul rând, Zelenski ajunge în România într-un moment complicat pentru întreaga comunitate internațională, după atacurile Hamas din Israel, care ar putea prefața o ofensivă terestră în Gaza și, deci, un conflict de durată în Orientul Mijlociu.
Experții internaționali au avertizat că Rusia folosește deja acest conflict, încercând să distragă atenția Occidentului de la războiul din Ucraina și să sugereze că aliații vor fi mai puțin interesați de sprijinirea Kievului.
