Raportul de țară al OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) la care România ar vrea să adere spune clar că țara noastră ar trebui să înceapă de pe acum taxarea suplimentară a carburanților prin introducerea unei taxe pe carbon inclusă direct în acciză.
Acest lucru care aduce automat la benzină și motorină mai scumpe ar aduce, conform OECD, o reducere a emisiilor specifice și…bunăstare. Mai mult, Organizația arată că România nu mai trebuie să aștepte o legsilație europeană privind introducerea taxei pe carbon, ci să acționeze de pe acum, luându-o chiar înaintea Bruxelles-ului.
Trebuie precizat că, potrivit premierului Marcel Ciolacu, aderarea la OECD este principalul proiect de țară al României și că este de datoria guvernanților să explice pe larg românilor despre beneficiile acestei aderări. Ciolacu a nu a detaliat de ce aderarea la OECD este „principalul proiect de țară” și nici care sunt, pe larg, aceste beneficii pentru România.
“Guvernul ar trebui să ia în considerare introducerea taxării carbonului în sectoarele care nu sunt acoperite de sistemul EU ETS. Modelarea sugerează că internalizarea externalităților în prețurile combustibililor ar conduce la reduceri substanțiale ale emisiilor și ar aduce câștiguri nete de bunăstare. Internalizarea ar putea lua forma unei taxe pe carbon inclusă în accizele la carburanți. Nivelul acesteia ar trebui să fie stabilit la un nivel scăzut și să fie crescut treptat, pe baza unui calendar prestabilit, până când va atinge nivelul maxim în următorii ani, pentru a reduce emisiile în conformitate cu obiectivul pentru 2030”, potrivit raportului.
“România nu ar trebui să aștepte modificarea Directivei UE privind impozitarea energiei pentru a introduce unilateral accize bazate, cel puțin în parte, pe conținutul de carbon al carburanților. Discuțiile privind directiva erau în desfășurare la momentul redactării acestui raport, iar actuala propunere de revizuire prevede stabilirea unor cote de impozitare bazate pe conținutul de energie și performanțele de mediu ale carburanților. 15 țări din UE au adoptat deja în mod unilateral un sistem național de tarifare a carbonului, sub forma unei taxe pe carbon sau a unui sistem de comercializare a emisiilor (Austria și Germania). Taxele pe carbon acoperă de la 3% din emisiile naționale de GES în Letonia la 65% în Luxemburg, cu niveluri variind între 2 EUR/tCO2 în Estonia și 115 EUR/tCO2 în Suedia.
Noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii la nivelul UE va extinde taxarea carbonului la combustibilul pentru transporturi și încălzire începând cu 2027, dar acest lucru nu împiedică România să introducă o taxă națională pe carbon. Până la sfârșitul anului 2030, furnizorii de combustibili pot fi scutiți de la noul sistem de comercializare al emisiilor în cazul în care există un sistem național de tarifare a carbonului cu un nivel de preț echivalent sau mai mare decât în sistemul Uniunii Europene”, mai spune raportul OECD.
Ce este OECD ?
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație internațională ce își are originile în anul 1948, sub numele de Organisation for European Economic Co-operation (OEEC), Organizația pentru Cooperare Economică Europeană, pentru a ajuta la administrarea planului Marshall pentru reconstrucția Europei după Cel de-al Doilea Război Mondial. Mai târziu calitatea de membru a fost extinsă pentru statele din afara Europei, iar în 1961 s-a reformat luând numele de Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), care numără acum 38 de state membre.
RO şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016.
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a SG OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.
La reuniunea ministerială a Consiliului OCDE din luna iunie 2022, a fost adoptată Foaia de Parcurs pentru România, odată cu cele pentru alte patru state candidate – Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru.
Foaia de Parcurs fixează termenii, condițiile și etapele procesului de aderare a României la Organizație și urmărește alinierea legislației, politicilor și practicilor interne cu cele ale OCDE. Documentul menționează comitetele sectoriale care vor evalua conformitatea cu legislația și practicile OCDE, principiile care vor ghida activitatea acestora, precum și maniera în care se vor desfășura discuțiile de aderare cu autoritățile române.
Principalele domenii identificate în Foaia de Parcurs care vor fi acoperite în evaluările tehnice ale Comitetelor vizează următoarele, potrivit Ministerului de Externe:
Reforma structurală: configurarea politicilor de reformă structurală a statutului candidat într-un mod ambițios, ca bază pentru o creștere puternică, durabilă, ecologică și favorabilă incluziunii;
Comerț și investiții: consolidarea regimului liber de comerț și investiții al statului candidat, din perspectiva unei piețe deschise, competitive, durabile și transparente, bazate pe reguli clare. O atenție deosebită trebuie acordată sistemului de comerț multilateral, fundamentat pe Organizația Mondială a Comerțului, evitarea protecționismului, favorizarea condițiilor de concurență internaționale prin creșterea competitivității, o mai bună integrare a IMM-urilor în lanțurile valorice globale și demontarea barierelor inutile ridicate în calea schimburilor comerciale. Toate aceste măsuri au ca finalitate sporirea beneficiilor de care se bucură consumatorii precum și promovarea creșterii economice și a inovației;
Dezvoltare durabilă și inclusivă: elaborarea unor politici economice care să conducă la dezvoltare durabilă și care să fie centrată pe principiul egalității de șanse, contribuind la o creștere economică favorabilă și incluzivă cu beneficii pentru toți cetățenii;
Guvernanță: consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției.
Mediu, biodiversitate și climă: asigurarea protecției eficiente a mediului înconjurător și a biodiversității și acțiuni privind schimbările climatice pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris (2015) privind schimbările climatice. Aceasta include necesitatea alinierii măsurilor de politică pentru întreaga economie cu obiectivele Acordului de la Paris și, în special, cu obiectivul de a atinge nivelul zero la emisiile globale de gaze cu efect de seră până în 2050, prin reducerea substanțială a nivelurilor emisiilor permise pentru fiecare stat în parte și creșterea investițiilor private în decarbonizare. Aceste măsuri includ, printre altele, obligația pentru fiecare stat să adopte și să implementeze politici publice în conformitate cu obiectivele sale de mediu, inclusiv inversarea și stoparea pierderii biodiversității și a defrișărilor, așa cum a fost convenit în timpul summit-ului COP26 de la Glasgow.
Digitalizare: promovarea economiei digitale favorabile incluziunii, inclusiv prin acțiuni concertate la nivel internațional;
Infrastructură: dezvoltarea infrastructurii de calitate într-un mod transparent, responsabil și incluziv.
Pe parcursul procesului de aderare la OCDE, România este evaluată de 26 de Comitete și va trebui să internalizeze peste 250 de instrumente juridice la nivelul legislației, politicilor și practicilor interne.
The post Vrem în OECD? Trebuie să introducem taxe noi appeared first on Cotidianul RO.
