Căldurile extreme cu care ne-am confruntat în această vară ne fac mai irascibili și mai furioși. Câteva grade mai jos se află temperaturile la care suntem mai prietenoși și mai sociabili. Dar aceste grade coborâte vor fi tot mai puțin probabile în anii care vin, spun specialiștii. Am vorbit despre cum ne influențează vremea comportamentul cu Trevor Harley, profesor emerit de psihologie la Universitatea din Dundee. Este unul din puținii experți pe plan internațional în psihometeorologie.
Întrebați-vă părinții cum a fost vremea în momentul nașterii. Un profesor scoțian explică de ce poate fi important.
În plus, ești mai vesel dacă e soare afară? Sau, cum cânta trupa Garbage, ești genul „fericit doar când plouă”?
Oricum ar fi, la naștere sau după nu scapi de influența vremii asupra stării de spirit și comportamentului, crede absolventul de Cambridge Trevor Harley. În cartea sa, „The Psychology of Weather”, profesorul scoțian explorează relația noastră cu vremea și cum ne afectează bunăstarea sau stilul de viață, dar și cum își poate pune amprenta pe anumite fenomene sociale sau economice.
Într-un dialog cu Libertatea, purtat în una din cele mai călduroase zile de iulie din istoria Europei, Harley a explicat cum ne pot afecta vârfurile termice de 40… 41 grade Celsius.
Trevor Harley
Să fim în natură ne îmbunătățește starea de spirit
Libertatea: Cum a început să vă preocupe științific intersecția dintre psihologie și meteorologie? Trevor Harley: Mă interesează vremea de când mă știu. Cea mai veche amintire a mea e cu tatăl meu, mergeam în Londra și era o furtună cu tunete. Ploua cu găleata și tuna.
Nu a ajutat că, mai târziu, mama mi-a spus că tunetele sunt sunetele pe care le fac îngerii când sunt supărați. Am avut o fobie legată de tunete câțiva ani.
Trevor Harley:
Următorul lucru pe care mi-l amintesc este iarna dintre 1962 și 1963: era foarte frig și multă zăpadă. Aveam patru ani, m-am trezit a doua zi după Crăciun, iar lumea era complet transformată de zăpadă. Mi s-a părut absolut magic. De fapt, dorința de a înțelege vremea m-a direcționat spre știință. Am făcut științe naturale la Cambridge. Iar mai târziu, am devenit interesat de psihologie și am realizat că le pot combina, uitându-mă la felul cum vremea ne afectează și ce efecte are vremea asupra psihologiei.
Cred că e ceva absolut magic la vreme și la cum o experimentăm. Este fascinația legată de natură. Există deja un corp mare de cercetare care arată că să fim în natură și să explorăm lumea naturală ne îmbunătățește sănătatea mintală. Doar să fim afară, lângă lucruri verzi, ne ameliorează starea de spirit, reduce simptomele depresiei și ne face mai puțin anxioși. Și ce mod mai bun de a experimenta lumea decât să iei aminte la vreme?
Contactul cu natura ameliorează starea de spirit. Foto: Shutterstock
Soarele ne reglează ciclul de somn și chiar ne reduce tensiunea arterială
– Cum ne influențează lumina soarelui starea de bine?– În general, lumina soarelui ne face bine. Sigur că soarele este un pic cu două tăișuri, pentru că are efecte de îmbătrânire asupra pielii și există și riscul de cancer de piele. Așa că trebuie să evitați cu orice preț să vă ardeți pielea, dar cantități mici de soare sunt esențiale. Avem nevoie de soare pentru oasele noastre, pentru sistemul imunitar, ne îmbunătățește sănătatea mintală. Ne reglează ciclul de somn și chiar reduce tensiunea arterială. Însă ar trebui să evităm să ne expunem la soare la prânz sau fără protecție solară.
În Scoția, acum e bine, pentru că sunt multe ore de soare, dar iarna, avem semnificativ mai puține ore de lumină.
Probabil că ați auzit de tulburarea afectivă sezonieră: oamenii tind să fie mai deprimați iarna, din cauză că lipsa razelor de soare interferează cu ciclul nostru de somn. Există un hormon numit melatonină, pe care îl puteți cumpăra fără rețetă în anumite țări. Ne ajută să dormim și, de asemenea, ne reglează starea de spirit.
Pentru a-l produce natural în mod corespunzător, avem nevoie de expunere la soare dimineața. Iar asta este dificil iarna, mai ales în nord. De aceea, oamenii tind să aibă tulburări afective sezoniere. Le puteți evita ieșind afară dimineața.
Lumina soarelui ne face bine. Foto: Shutterstock
Masca pentru somn
– Am citit că există și o tulburare afectivă sezonieră inversă.– Da, afectează cam 1 din 10 oameni și este mai puțin înțeleasă. E mult mai puțin comună. Probabil că are de-a face cu aceleași întreruperi ale ciclului somn-veghe, este prea multă lumină vara pentru anumiți oameni. Aceștia trebuie, de exemplu, să poarte o mască în timpul somnului ca să nu se trezească prea devreme dimineața.
Căldura mare crește violența, inclusiv cea domestică
– Există o legătură între căldură și comportamentul agresiv și violență? Ce spune cercetarea? – Este clar că, atunci când e cald, oamenii tind să fie mai iritabili și mai nervoși. Prin urmare, observăm că rata infracțiunilor violente urcă. De asemenea, revoltele și instabilitatea politică cresc. Acum, desigur, trebuie să fim un pic atenți. Nu e doar legătura directă. E și vorba de faptul că, în nopțile calde de vară, oamenii tind să se adune și să consume alcool, ceea ce desigur nu încurajează pacea și calmul.
Dar au existat și studii de laborator care arată că simpla creștere a temperaturii ne înfurie.
Căldura asta poate însemna și deshidratare. Ne poate face furioși și iritabili. Și dacă vă uitați la toate revoltele majore care au avut loc în întreaga lume în istorie, ele au fost întotdeauna, aproape fără excepție, evenimente de vară.
Nu știu dacă ați văzut filmul „Do the Right Thing”, regizat de Spike Lee. Este despre o revoltă în Baltimore, care are loc în nopți calde și umede de vară. Cred că filmul captează bine atmosfera.
Mai mult, legătura nu e doar cu vremea, ci și cu clima. Care e diferența? Vremea e ce se întâmplă, clima e ce așteptăm să se întâmple. Cu cât ne apropiem de Ecuator, cu atât e mai cald, iar instabilitatea politică crește. Așadar, e probabil să fie și un efect cumulativ al climei. Din toate aceste motive, putem spune cu siguranță că e o legătură între temperaturile mari și instabilitate sau violență.
– Se vede asta inclusiv în agresiuni mai mici, precum certurile din trafic?– Da, furia la volan crește, la rândul ei, în zilele călduroase. Menționez însă că doar infracțiunile violente cresc cu căldura. De fapt, infracționalitatea la modul general scade odată cu creșterea temperaturii. Sunt cercetători care spun că nu e o relație complet liniară nici cu violența și că, dacă devine suficient de cald, oamenii sunt prea epuizați ca să se mai certe sau să fie agresivi. Așa că diseară s-ar putea să fiți în siguranță pe străzile din București, pentru că se anunță 39 de grade Celsius. Oamenii mai degrabă vor sta la terasă să bea bere. Dar această parte a teoriei e mai puțin dovedită științific. Momentan, știm că, pe cât crește căldura, pe-atât cresc furia, violența, infracțiunile violente. Inclusiv violența domestică.
Căldura ne poate afecta și capacitatea de a ne concentra
– Dacă e prea cald, mă concentrez mai greu. E și o legătură între temperaturile ridicate și cogniție?– Da, și asta a fost dovedit: crește oboseala mentală și devine mai greu să ne concentrăm. O parte din explicație poate fi legată de deshidratare. Deci puteți începe prin a bea mai multă apă.
Creierul folosește mult din sânge și resursele noastre de energie și este susceptibil la o supraîncălzire. Așa că da, căldura ne afectează capacitatea de concentrare. Vara, și capacitatea noastră de a dormi bine e afectată, ceea ce ne face mai obosiți și e mai greu să ne concentrăm. Este ușor să intri într-un cerc vicios. Așa că, dacă nu aveți aer condiționat, încercați să evitați tot ceea ce implică prea multă gândire (glumește).
Căldura ne afectează capacitatea de concentrare. Foto: Shutterstock
Laureații Nobel vin predominant din nord
– Ne concentrăm mai bine în zilele ploioase? – În general, da, și când e mai răcoare. Temperatura optimă la care funcționăm, din punct de vedere cognitiv, e 20… 21 de grade Celsius.
– Menționați în cartea dumneavoastră, „Psihologia vremii”, că laureații Premiului Nobel nu sunt distribuiți la întâmplare pe glob, ci mai mulți vin din țările nordice, cu climate mai răcoroase, și că, de fapt, clima ar putea fi implicată. Cum? – Da, e posibil să fie, pur și simplu, pentru că ne vine mai ușor să ne concentrăm când nu e prea cald sau prea însorit.
Majoritatea laboratoarelor de top din lume tind să fie în nord. Desigur, ar putea exista multe motive pentru asta, cum ar fi sistemul de educație, dar cred că și clima are o contribuție. Când este cald și însorit, este mai greu să gândești și, desigur, vrei să stai pe-afară. Când e cald și umed, nu mai e mare lucru de făcut decât să muncești.
Lumina soarelui ajută creativitatea
– În ce măsură e creativitatea asociată cu cantitatea de lumină a soarelui și alți parametri ai vremii? – Există o relație slabă între ele. Se pare că soarele ne face un pic mai creativi, dar încă nu știm, din perspectiva cercetării, de ce. Pot fi motive hormonale sau care țin de ciclul de somn-veghe și cum îl reglează soarele. Dar soarele ajută într-adevăr creativitatea.
– Există o relație între căldura fizică și cea socială? Sunt oamenii din zonele cu climat cald mai calzi și mai prietenoși decât cei din țări cu climă mai rece? – Da, și o demonstrează și studiile de până acum. Efectul nu e mare, dar există. Dacă vom compara inclusiv pe cineva din nordul Italiei cu cineva din sudul Italiei, observăm că în sud oamenii sunt mai deschiși și mai prietenoși. Sigur că sunt și alte diferențe economice, culturale, de istorie, dar există și o relație cu clima. În sud, ei ies mai mult, petrec mai mult afară, deci socializează mai des.
Există și studii experimentale care arată că, dacă oamenilor le este mai frig, tind să fie mai introvertiți. Iar dacă le e mai cald, tind să fie mai extroverți.
Vorbim de experimente care s-au dovedit greu de replicat, așa că trebuie luate cu prudență. Însă, în general, da, frigul ne face mai introverți. Și un gest simplu, ca a ne pune mâna într-o găleată de apă rece, nu foarte rece, ne face mai introverți, mai puțin sociali – sunt studii pe asta. Iar căldura face opusul.
Trebuie să fim conștienți de relația dintre psihologie și vreme
– În ce fel ar putea folosi cititorii ceea ce ne spune cercetarea despre relația dintre psihologie și vreme, pentru a-și îmbunătăți sănătatea mintală?– Cred că, în primul rând, e bine să fim conștienți de relația dintre ele. De asemenea, odată cu schimbările climatice, lucrurile vor deveni mai extreme. Ne vom confrunta cu mai multe evenimente precum cele pe care le vedem acum în sudul Europei. Ar trebui să fim conștienți de faptul că temperaturile extreme pot avea impact asupra comportamentului. Am putea vedea o creștere a infracțiunilor mai violente și autoritățile trebuie să ia în calcul acest lucru. De asemenea, ca indivizi, trebuie să adoptăm o abordare responsabilă față de schimbările climatice, dar și să fim conștienți de modul în care ne pot afecta comportamentul, de faptul că, atunci când se încălzește, este mai probabil să devenim irascibili. Poate că ar trebui să ne temperăm puțin emoțiile. Atunci când ne simțim puțin înclinați spre furia rutieră, când suntem blocați în trafic, să știm că și vremea ne influențează și să încercăm să ne liniștim. În general, ar fi bine luăm niște măsuri preventive pentru efectele condițiilor meteo extreme. De exemplu, să nu ieșim când e prea cald afară. Pe scurt, trebuie să ne adaptăm la mediu.
Atunci când se încălzește devenim mai irascibili. Foto: Shutterstock
Întrebați-vă părinții cum a fost vremea în momentul nașterii
– E ceva adevărat în ideea că vremea din ziua în care te-ai născut poate avea un efect asupra personalității tale sau e mit pur?– Nu neapărat ziua, dar sunt anumite efecte ale anotimpului în care te naști asupra personalității tale, care probabil au legătură cu expunerea la soare și cu dieta dintr-un anotimp sau altul. De exemplu, dacă te-ai născut vara, sunt mai multe fructe și legume proaspete disponibile. Mamele și, implicit, nou-născuții tind să aibă o dietă mai bună în timpul verii.
Până acum, cercetările au arătat efecte sezoniere în cazul unor boli psihice. Astfel, de exemplu, persoanele născute în timpul iernii au o probabilitate ușor mai mare de a suferi de schizofrenie față de ceilalți.
O posibilă explicație este și că oamenii sunt mai expuși la virusuri iarna, iar asta ar putea contribui. Și cu siguranță că dieta este mai rea iarna. Cu toate acestea, ar trebui să spun că aceste efecte sunt, în general, slabe în zilele noastre, pentru că, în primul rând, nu petrecem mult timp în aer liber, deci nu mai suntem așa de sensibili la cantitatea de soare. Acum, tendința e să trăim mai mult la interior, deci efectele anotimpurilor sunt mai mici per total. Și la supermarket găsim acum și fructe proaspete iarna.
Totuși, dieta mamei influențează dieta bebelușului, virusurile contractate de ea, la fel. Așadar, nu e deloc ridicol să credem că starea vremii de când ne-am născut ne afectează mai târziu în viață.
Foto: Hepta
