Temperaturile globale ale suprafeței din martie au fost cu 0,1 °C mai mari decât recordul anterior al lunii, stabilit în 2016, și cu 1,68 °C mai mari decât media preindustrială, potrivit datelor publicate marți de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, potrivit The Guardian.
Creșteri record de temperaturi la nivel global
Acesta este al 10-lea record lunar consecutiv într-o fază de încălzire care a doborât toate recordurile anterioare. În ultimele 12 luni, temperaturile medii globale au fost cu 1,58 C peste nivelurile preindustriale.
Acest lucru, cel puțin temporar, depășește valoarea de referință de 1,5 C stabilită ca țintă în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, dar acel acord de referință nu va fi considerat încălcat decât dacă această tendință continuă la o scară decenală.
Ministerul Meteorologic al Marii Britanii a prezis anterior că obiectivul de 1,5 C ar putea fi depășit într-o perioadă de un an, iar alte organizații de top de monitorizare a climei au spus că nivelurile actuale de încălzire rămân în limitele anticipate de modelele computerizate.
Cu toate acestea, creșterea bruscă a temperaturilor din ultimul an a surprins mulți oameni de știință și a stârnit îngrijorări cu privire la o posibilă accelerare a încălzirii.
Diana Ürge-Vorsatz, unul dintre vicepreședinții Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al ONU, a remarcat că planeta s-a încălzit cu un ritm de 0,3 °C pe deceniu în ultimii 15 ani, aproape dublu față de 0,18 °C pe deceniu, tendință din anii 1970. „Este acesta în intervalul variabilității climatice sau semnalul de încălzire accelerată? Îngrijorarea mea este că ar putea fi prea târziu dacă așteptăm să vedem”, a scris ea pe Twitter.
Îngrijorări în rândul oamenilor de știință
Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spațiale de la NASA, a remarcat că recordurile de temperatură sunt doborâte în fiecare lună cu până la 0,2 C. „Este umilitor și puțin îngrijorător să recunoaștem că niciun an nu a încurcat capacitățile predictive ale oamenilor de știință climatic mai mult decât 2023”, a scris succesorul lui Jim Hansen într-un articol recent pentru Nature.
Schmidt a enumerat mai multe cauze plauzibile ale anomaliei – efectul El Niño, reducerea particulelor de dioxid de sulf de răcire din cauza controlului poluării, erupția vulcanică Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din ianuarie 2022 din Tonga și creșterea activității solare în trecerea la un maxim solar prezis.
Dar, pe baza analizelor preliminare, el a spus că acești factori nu au fost suficienți pentru a explica creșterea de 0,2 C: „Dacă anomalia nu se stabilizează până în august – o așteptare rezonabilă bazată pe evenimentele anterioare El Niño – atunci lumea va fi pe un teritoriu neexplorat. Ar putea implica faptul că o planetă care se încălzește deja modifică fundamental modul în care funcționează sistemul climatic, mult mai devreme decât anticipaseră oamenii de știință.”
Miezul problemei – emisiile de combustibili fosili – este bine cunoscut și în mare măsură necontestat în comunitatea științifică. Un sondaj de aproape 90.000 de studii legate de climă arată un consens de 99,9% că oamenii modifică clima prin arderea gazelor, petrolului, cărbunelui și copacilor.
„Oprirea încălzirii în continuare necesită reduceri rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
