Louis Blériot s-a născut la data de 1 iulie 1872 și a fost primul aviator care a reușit să traverseze în zbor Canalul Mânecii cu un aparat mai greu decât aerul. Zborul a avut loc la data de 25 iulie 1909, pornind de la Calais la Dover, zbor cu o durată de 38 minute și cu o viteză de 75km/h, realizat la bordul avionului său „Blériot XI”.
foto 1: www.britannica.com/biography/Louis-Bleriot
Câteva luni mai tăziu, în octombrie 1909, celebrul Blériot era invitat la București pentru o demonstrație, care urma să aibă loc la Hipodromul de la Băneasa, pe data de 14 octombrie. Relația sa cu capitala românească nu-i era străină, aici legându-l relațiile de colegialitate, de prietenie din timpul studiilor la Școala Centrală de la Paris.
Cu privire la acest eveniment, presa nu a încetat să titreze detalii despre aceasta manifestație. Ziarul Furnica titra la data de 22 octombrie 1909: „Miercuri 14 octombrie, zeci de mii de oameni din Bucureşti şi din alte oraşe depărtate ale provinciei, veniţi cu cheltuială mare pe Hipodromul Băneasa ca să vadă pe Blériot sburând, au fost vestiţi în ultimul moment că un accident suferit de motorul aeroplanului face cu neputinţă ascensiunea, care se amână peste o săptămâna, nu se ştie în ce anume zi”.
Bucureştiul nu mai văzuse atâția oameni adunați pe peluza hipodromului, niciodată. S-au estimat atunci 100.000 de oameni, plătitori de bilet, care au călcat gazonul proaspăt al hipodromului pentru a participa la mondenitatea tehnico-ştiinţifică nemaivăzută la Bucureşti. Despre acest subiect, Constantin Bacalbașa nota: „N-a rămas în București tramvai, camion, cabrioletă, brișcă, căruță, nici cel mai neînsemnat vehicul, care să nu fie întrebuințat spre a transporta lumea la hipodrom”.
Realitatea Ilustrată detalia cu adevărat evenimentul „În acea zi, la 14 octombrie 1909, mai mulţi tineri ingineri români, camarazi de promoţie ai lui Blériot, la „Ecole Centrale” din Paris au crezut de cuviinţă, să dea în onoarea colegului lor iubit, un banchet la Capşa.
https://www.stelian-tanase.ro/bleriot-la-bucuresti/
Tinerii, în loc să fixeze banchetul după terminarea „experienţei de sbor”, s-au grăbit să-l organizeze la ora 12, adică cu două ore înainte de meeting. Sărbătoritul, foarte vesel şi bine-dispus, a avut prilejul să aprecieze calda prietenie a camarazilor, priceperea bucătarilor români, dar şi calitatea excelentă a vinurilor de Drăgăşani, Odobeşti, Cotnari, precum şi a celorlalte podgorii. Se spune că la un moment dat, Blériot, în culmea entuziasmului, ar fi ridicat un toast în cinstea regelui dac Burebista, care, în înțelepciunea lui, n’a distrus chiar toate viile de pe meleagurile noastre, după cum se spune de obiceiu. Când petrecerea era mai întoiu, iar convivii uitaseră cu desăvârşire despre meeting, a venit în grabă, cu automobilul, un sol de la Băneasa, din partea comitetului organizator al „Automobil-Clubului” . — Miile de oameni așteaptă cu nerăbdare să aclame pe aviator… — spuse acesta agitat. —Nu mai e de pierdut, nici o clipă… A sosit curtea regală !…Blériot și-a trecut mâna peste frunte. Cei de față nu prea au înţeles bine despre ce e vorba. După o scurtă consfătuire au hotărît să nu-l lase pe camaradul lor să plece dintre dânşii. — Totuşi mă duc ! — a exclamat el in cele din urmă. Ajuns pe câmp, se spune că —într-un moment de fericită inspiraţie — a rupt intenţionat aripa elicei şi a aruncat-o, dându-și seamă, probabil, că nu va putea efectua sborul. Ne grăbim să arătăm că, a doua zi, a scos din vagonul său, de la gară, altă elice, de rezervă, înlocuind pe cea stricată. Buna regină Elisabeta, care după cum am arătat se afla la hipodrom, profund afectată, nefiind nici ea precis informată, a invitat imediat pe Blériot în loja ei din tribună. Ce a vorbit acolo tânărul aviator şi ce explicaţii a dat Suveranei nu se ştie, căci Carmen Sylva, în îngăduinţa ei, n’a reprodus niciodată ciudata conversaţie”.
După 27 de ani, gazetarul Alex Mihail dezlega misterul pentru care acea demonstrație nu a mai avut loc la data indicată. „După 27 de ani, am găsit la muzeul Institutului medico-legal, aripa frântă din elicea avionului lui Blériot. O aruncase aviatorul pe câmp, iar prof. Dr. Neculae Minovici, venit pe teren cu brecul cu patru cai înaintași ai „Salvării“, avusese grijă s-o ridice și s-o păstreze. Dar ce s-a întâmplat atunci? A fost într-adevăr un accident neprevăzut? Sau trebue căutată poate, „mâna criminală”? Sunt câteva săptămâni, de când sufletul maestrului [Louis Blériot] și-a luat sborul spre sfere misterioase. Făcând o cercetare reportericească acum, după moartea ilustrului îndrumător al aviaţiei internaţionale, cred că astăzi, se poate aduce la cunoştinţa publicului adevărul istoric”.
Articol scris de Ionuț Alexandru Banu, muzeograf, Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Municipiului București
Surse:
Constantin Bacalbașa- Bucureștii de altădată, vol. III, Ed. a II a, Ed. Ziarului „Universul”, 1936.
Furnica, 1909.
Universul literar, 1909.
Realitatea Ilustrata, 1936.
The post Louis Blériot și demonstrația de la Băneasa appeared first on Cotidianul RO.
