Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să precizeze, referitor la subiectul candidaturii sale la funcţia de secretar general al NATO, că „nu are foarte mult rost„ să ne uităm la câţi au spus că îl susţin pe Mark Rutte deoarece decizia nu e luată prin vot, ci prin consens care este obţinut prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri.
„Da, am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea, însă vreau să clarific aici o chestiune – la NATO nu se va vota niciodată. Deci desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri, ş.a.m.d. Deci nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi până atunci mai este cale lungă”, a afirmat Klaus Iohannis.
Intrebat cum comentează faptul că o analiză recentă a NATO arată că România a cheltuit mai puţin de 2% pentru Apărare, iar ţara noastră s-a angajat să aloce 2,5% şi care sunt explicaţiile pentru acest lucru, a răspuns – „Da. Explicaţia nu este foarte complicată şi subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puţine motive principale pentru care alocarea a fost una şi cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea iniţială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui aşa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ţinând de noi, altele nu. Un motiv care nu ţine de noi ar fi că pur şi simplu lucrurile pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară cererea este incomparabil mai mare decât oferta şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obţinem”.
„Al doilea factor au fost dificultăţile bugetare create şi de inflaţie şi de multe alte probleme pe care le-am avut şi atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie şi, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie”, a continuat preşedintele.
„Multe s-au făcut la începutul lunii ianuarie şi februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023 atunci când au fost angajate. Şi, în fine, trebuie să recunoaştem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea şi cheltuielile pe Apărare, ci la modul general i-a deranjat şi pe români a fost inflaţia mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicaţiile şi cred că e bine de ştiut că noi am cheltuit foarte mulţi bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis şeful statului.
Potrivit unei analize NATO prezentate de TVR, pe 21 martie a.c., România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reuşit să cheltuiască doar 1,6%.
The post Socoteala lui Iohannis cu candidatura sa appeared first on Cotidianul RO.
