Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko vor petrece două zile împreună, joi și vineri, cu ocazia unei vizite de lucru a președintelui belarus. Cei doi lideri de stat au multe de discutat, dar nu despre dezvoltarea Uniunii Statale Rusia-Belarus, ci mai degrabă despre un împrumut de practici represive, comentează Meduza.
La mai bine de doi ani de la invadarea Ucrainei, Moscova și Minskul și-au intensificat în mod evident dialogul despre viitorul Uniunii Statale Rusia-Belarus. Oficial, Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko își vor petrece următoarele două zile discutând chestiuni legate despre „situația regională și internațională” și „coordonarea acțiunilor pentru a răspunde provocărilor și amenințărilor existente”.
Cu câteva luni mai devreme, cele două părți au anunțat o creștere cu 38 la sută a bugetului Uniunii Statale – pentru prima dată după mai bine de 20 de ani. Cu toate acestea, acești bani nu vor fi cheltuiți pentru consolidarea integrării economice, ci pentru „un număr de programe de apărare”, scrie jurnalistul Roman Cernikov, specializat în spațiul postsovietic.
„Sciții” în spațiu
Pe 2 aprilie, Rusia și Belarus au sărbătorit din nou Ziua Unității Popoarelor. Această sărbătoare oficială a fost stabilită în cinstea întemeierii Comunității Rusia-Belarus, în 1996. Un an mai târziu, pe 2 aprilie 1997, cele două părți au semnat Tratatul de Uniune între Belarus și Rusia. Peste alți doi ani și jumătate, în decembrie 1999, Moscova și Minskul au anunțat crearea Uniunii Statale.
Cu acest prilej, grupul de presă Rossia Segodnia, deținut de guvernul rus, a organizat o conferință sub denumirea „Uniunea Statală într-o lume multipolară”, iar propagandiștii belaruși (Piotr Petrovski și Aleksei Dzermant) au vorbit despre posibilitatea admiterii de noi membri: Abhazia, Siria, Iran sau poate așa-zisa Ucraină „denazificată”, notează Meduza.
Dincolo de ipotetica extindere, se observă o intensificare a discuțiilor despre baza ideologică a acestui proiect. Belarușii își doresc ceva de stânga, cu estetică sovietică, dar cu un strop din conservatorismul promovat de Putin. Uneori, ideologii de la Minsk fac și propuneri care întrec orice imaginație, cum ar fi conceptul despre „noii sciți” care, ca „adevărați stăpâni ai Marii Stepe”, se opun europenilor străini.
Totuși, dincolo de discuțiile ideologice, proiectul de avansare a Uniunii Statale are puține șanse de succes. În afară de trimiterea unor echipaje comune în spațiu și creșterea schimburilor comerciale (ceea ce este destul de logic în condițiile izolării ambelor țări), Moscova și Minskul nu prea au cu ce să se laude, notează autorul.
De altfel, conform experților, toate demersurile întreprinse în cadrul Uniunii Statale Rusia-Belarus sunt ușor reversibile în cazul unei schimbări a realității politice. Odată ce Occidentul își va ridica sancțiunile, Belarusul își va reorienta exporturile către porturile baltice, iar mărfurile europene vor ajunge din nou la Brest.
Sincronizarea dictaturilor
În schimb, după invadarea Ucrainei, la 24 februarie 2022, din ordinul lui Putin, Moscova și Minskul au început „să se unească” într-un alt domeniu – organizarea comună a represiunii și a propagandei.
Vestea că Belarusul și Rusia își vor sincroniza listele cu „extremiști” a apărut în februarie. Potrivit ambasadorului Belarusului la Moscova, Dmitri Krutoi, inițiativa a fost deja discutată de mai multe ori la nivelul ministerelor de interne ale celor două țări. Motivul: cetățenii ar fi nedumeriți când unele dintre instituțiile sau persoanele declarate „extremiste” în Rusia publică mesaje în Belarus sau invers.
Ambele liste de represiune s-au extins vădit în ultimii ani: cea rusă la 14.355 de persoane și organizații, iar cea belarusă la 3.960, observă Meduza.
Dacă unificarea listelor încă necesită discuții, sincronizarea celor două aparate de propagandă se observă deja. La sfârșitul lunii februarie, Ambasada Belarusului la Moscova a obținut primul său succes în eliminarea unui articol critic la adresa lui Lukașenko, publicația vizată fiind ediția rusă a revistei economice Forbes.
Ulterior, practica a fost extinsă la jucători media mai importanți pe piața rusă, cum ar fi ziarul Kommersant (în cazul unui articol legat de posibile restricții în Belarus pentru cardurile „Mir”) și chiar postul de televiziune Pervîi Kanal (pentru apariția în juriul unei concurs pentru copii a cântăreței Angelika Agurbaș, care l-a criticat anterior pe Lukașenko).
Toate aceste fapte indică o dorință a regimului de la Minsk de a i se acorda un fel de premiu pentru statutul său de aliat unic și necondiționat al Kremlinului, spre deosebire de alți membri ai Uniunii Economice Eurasiatice. Dar poate că Moscova este, la rândul ei, interesată să împrumute din practicile politice și represive ale vecinului său, conchide Meduza.
Prima întrevedere Putin-Lukașenko de la alegerile prezidențiale din Rusia
Conform Kremlinului, Putin și Lukașenko se vor întâlni joi și vineri pentru a aborda chestiuni bilaterale, în special acordurile convenite în timpul şedinţei Consiliului Suprem al Uniunii Statale Rusia-Belarus desfășurate în ianuarie anul trecut la Sankt Petersburg.Cei doi vor discuta, de asemenea, despre situaţia regională şi internaţională şi despre „necesitatea coordonării paşilor în faţa provocărilor şi ameninţărilor, cu referire la Ucraina şi NATO”, a mai anunţat Kremlinul.Vineri, Putin și Lukașenko vor participa la o serie de evenimente dedicate Zilei Cosmonautului şi vor trece în revistă cooperarea în domeniul spaţial, după zborul recent în spaţiu al primei femei cosmonaut din Belarus, precizează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.Aceasta este prima întâlnire dintre Putin și Lukașenko de la realegerea liderului de la Kremlin, la mijlocul lunii martie, într-un scrutin prezidenţial considerat fraudulos de opoziţie şi după ce însuşi liderul de la Minsk a anunţat că va candida pentru un nou mandat în 2025. Lukaşenko conduce Belarusul din 20 iulie 1994, cu cinci ani înainte de instalarea la putere a lui Putin în Rusia.
