După începerea războiului din Ucraina, România a întrerupt, la 1 iunie 2022, colaborarea cu Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna, Rusia. Cu toate acestea, 17 dintre cei 22 de cercetători delegați inițial lucrează în continuare acolo. Cum explică Ministerul Cercetării?
Aflat în zona administrativă a Moscovei, la circa 100 de kilometri de capitală, IUCN Dubna este un institut respectat în lumea științifică, iar România a fost unul dintre membrii fondatori ai instituției înființate acum 66 de ani. Până la decizia de a întrerupe colaborarea în contextul războiului cu Ucraina, plăteam o cotizație anuală de câteva milioane de dolari pe an.
„Precizăm faptul că România nu a achitat cotizația la IUCN nici pentru anul 2022 și nici pentru anul 2023”, a menționat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) într-un răspuns către Libertatea.
Ruperea relațiilor cu institutul rusesc a venit la scurtă vreme după ce Libertatea a relatat, anul trecut, despre colaborarea dintre țara noastră și IUCN, în contextul în care comunitatea științifică globală făcuse deja pași către a se distanța de Rusia, inclusiv în domeniul științei.
Câți cercetători români lucrează la Dubna
La un an și trei luni după ce România a anunțat că suspendă colaborarea, MCID spune că „la IUCN Dubna mai sunt astăzi doar 2 români trimişi de ţara noastră și 15 pe cont propriu. Facem, în acest context, mențiunea faptului că toți cei angajați la Dubna sunt plătiți de IUCN”.
În urmă cu un an, în septembrie 2022, mai erau 16 cercetători români detașați la Dubna, șase se întorseseră deja în țară. „Până la sfârşitul anului vor rămâne 10, iar până în februarie 2023 vor rămâne 5. Eventuale cereri de prelungire a stagiului la IUCN sau noi detașări, ca de altfel şi deplasările pe termen scurt, nu vor fi aprobate”, preciza atunci Ministerul Cercetării.
„Multe acţiuni comune între institute de cercetare și universităţi din România şi laboratoare din IUCN au fost într-adevăr întrerupte, dar impactul nu este însă major pentru niciuna dintre părţi, proiectele bilaterale respective, finanţate din cotizaţia României la IUCN, fiind dedicate în general unor acţiuni de sprijin ale cercetărilor proprii”, mai preciza ministerul la acel moment.
Reacția comunității științifice după războiul din Ucraina
Cercetătorii români cred că, deși experiența acumulată în urma proiectelor desfășurate la institutul rusesc este o pierdere, colaborarea nu mai putea continua în contextul războiului.
„Trebuie să existe o înțelegere de ambele părți că ne aflăm într-o situație dictată de politică și de lipsa de încredere, nu e vorba de o ură față de cercetătorii ruși. Încetarea relațiilor acum devine una firească din cauza imposibilității fizice de a mai face experimente comune”, este opinia cercetătorului George Epurescu, reprezentant al Federației Sindicale Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică.
George Epurescu, reprezentant al Federației Sindicale Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică. Foto: Facebook
Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna a fost înființat în 1956 de 11 state din blocul comunist, printre care și România, ca o replică la crearea CERN cu doi ani mai devreme. IUCN Dubna avea în 2022 19 membri plini, printre care Belarus, Cuba, Bulgaria, Egipt, Georgia, Kazahstan, Coreea de Nord, Moldova, Slovacia, Mongolia sau Vietnam. Institutul are acorduri bilaterale și cu Germania, Ungaria, Italia, Africa de Sud și Serbia, potrivit site-ului instituției. În consiliul științific al institutului se află și cercetători de la CERN, forul de responsabilitate în universul de cercetare atomică din Europa.
De la începerea războiului cu Ucraina, întreaga comunitate științifică a fost pusă în situația de a decide dacă va continua colaborarea cu Rusia. Printre țările europene care au renunțat la a mai face cercetare împreună cu Dubna se numără România, Bulgaria, Slovacia, Polonia și Italia.
