Pe 4 martie 1977, un cutremur devastator a lovit România, provocând pierderea a 1.578 de vieți, printre care se numărau și personalități de marcă, precum Toma Caragiu, Doina Badea și Anatol Baconsky. Libertatea publică articole din ziarele care au apărut imediat după tragedie, Scînteia și România Liberă.
Vineri, 4 martie 1977, la ora 21.21, România a fost lovită de cel mai distructiv cutremur din istoria sa. Conform datelor furnizate de INFP, magnitudinea-moment a cutremurului din martie 1977 a fost de 7,4.
Ziarele Scînteia și România Liberă au făcut relatări propagandistice ale cutremurului. Ele au pus accent pe Nicolae Ceaușescu, pe prezența acestuia în zonele afectate și pe eforturile de refacere la indicațiile fostului dictator, trecând amploarea tragediei în plan secund și evitând să menționeze nume ale unor personalități decedate, precum actorul Toma Caragiu.
Scînteia
Ediția din 5 martie 1977 (sâmbătă)
Pe prima pagină a ziarului a fost publicat Decretul Prezidențial privind instituirea stării de necesitate în Republica Socialistă România, alături de mesajul fostului dictator Nicolae Ceaușescu.
Din cauza orei târzii la care a avut loc cutremurul în seara precedentă, nu s-a făcut nicio mențiune despre catastrofă în celelalte 3 pagini ale ziarului comunist
Ediția din 6 martie 1977 (duminică)
Primele 4 din cele 6 pagini ale oficiosului Partidului Comunist Român au fost dedicate cutremurului
Nicolae Ceaușescu, care și-a întrerupt vizita de lucru făcută în Nigeria, la Lagos, era cap de afiș pe două pagini
Pe pagina 1, Scînteia scria că Ceaușescu a mers în centrul Capitalei, afectat de cutremur. „Parcurgând pe jos bulevardele Magheru, Bălcescu și Republicii, Piața Universității, strada Academiei, secretarul general al partidului s-a oprit în punctele unde seismul a provocat grele pierderi umane și materiale”, nota ziarul.
7 dintre cele 10 fotografii alb-negru îl arătau pe fostul dictator vizitând zonele afectate din București.
La interior, ziarul nota că unele blocuri sau clădiri căzute la cutremur aveau drept cauză neglijența în proiectare și în construcție.
„Oprindu-se în zona calamitată a Căii Victoriei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost informat de primarul general al Capitalei asupra dezastrului produs la clădirile din fața aripii noi a hotelului Athenee Palace, care s-a transformat într-un morman imens de moloz, de planșee și grinzi de beton frînte, care au îngropat sub dărâmături numeroși locatari”.
„La blocul la parterul căruia se afla cofetăria Casata, se relatează scene tulburătoare, felul în care, sub permanenta amenințare de a fi ei înșiși prinși sub bucăți de planșee, soldați, împreună cu un grup de tineri au muncit ore în șir, reușind să scoată de sub ruine un copil de trei ani”.
„În apropierea Gării de Nord, unde s-a prăbușit clădirea nouă a Centrului de Calcul aparținând Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor […], tovarăşul Nicolae Ceaușescu a criticat aspru modul în care a fost concepută această clădire, ignorîndu-se calculele de rezistență și proporționalitate a construcției”.
„Neglijenţe grave de construcţie au fost constatate şi la blocul OD 16 din bd. Armata Poporului (n.red. – acum se numește Iuliu Maniu), care s-a prăbuşit în întregime”.
România Liberă
Ediția din 7 martie 1977 (luni)
Primele informații ample despre cutremurul de vineri au fost publicate în ediția de luni. Ziarul a apărut în 8 pagini, față de cele 6 obișnuite, iar 7 dintre ele au prezentat informații despre seism.
Nicolae Ceaușescu a dominat primele 4 pagini, apărând în majoritatea fotografiilor.
Reporterii ziarului au vizitat zonele afectate din București și au relatat din Calea Victoriei, Bulevardele Magheru și Bălcescu – Blocul Casata, Blocul Scala, Blocul Wilson, Blocul Nestor, Blocul Dunărea – și intersecția Ștefan cel Mare-Lizeanu.
„Strada Brezoianu. Aici, nu departe de imobilul distrus de cutremur, se află cîteva clădiri care necesită o intervenţie de urgenţă”.
„Lizeanu – Scara A. De-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare, apa izvorăşte neverosimil din muchia trotuarului. Frămîntarea pămîntului a forfecat ţevile. Din loc în loc, cordoane de ordine. Revăd blocul din intersecţia Lizeanu. Uniformele gărzilor patriotice şi epoleţii cu semnele militarilor genişti se amestecă”.
„Trecem şi pe la maternitatea Polizu. Din noaptea de vineri şi pînă acum, s-au născut 67 de copii. Chiar cînd am sosit la maternitate s-au născut o fată şi un băiat. La poartă a venit un tînăr cu un buchet de flori. E tată. Viaţa merge înainte”.
Au fost relatări și din țară. „Zimnicea: Din ruine şi dărîmături se va ridica un nou şi modern oraş al României socialiste”, mai scria ziarul la interior, precizând că în acest oraș „multe străzi au fost transformate în mormane de ruine, s-au prăbuşit 175 de case, au fost grav avariate alte 523, în total peste 80 la sută din fondul locativ a devenit de nefolosit. […] O populaţie de 4.000 oameni din totalul de aproape 15.000 este sinistrată”.
Ediția din 8 martie 1977 (marți)
Ziarul a apărut tot în 8 pagini, toate dedicate cutremurului din urmă cu 4 zile.
Au fost prezentate reportaje făcute în mai multe orașe lovite de cutremur, dar au fost reflectate cu precădere vizitele lui Ceaușescu în județele Prahova și Buzău.
„Elicopterul a aterizat chiar în cartierul Ploieşti Nord – primul dintre noile cartiere de locuinţe construite în acest oraş. Aici, în acest cartier, unele blocuri au avut de suferit avarii. Secretarul comitetului de partid al cartierului raportează că au fost luate toate măsurile pentru evacuarea locuinţelor grav avariate, că tuturor li s-a asigurat găzduire”.
„Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei şi Nicolae Giosan, a vizitat, în continuare, municipiul Buzău, care trăieşte şi el zile şi nopţi de muncă încordată, de fermă mobilizare pentru lichidarea grabnică a efectelor calamităţii naturale ce s-a abătut asupra sa, a întregii ţări”.
„Ieri, după numai 24 de ore de la vizita la Zimnicea a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, această localitate greu lovită de cutremur cunoaşte o amplă muncă de refacere”.
„La blocurile unde căutarea supravieţuitorilor s-a încheiat – ca cel de pe Lizeanu sau imobilul restaurantului Dunărea – trebuie continuată operaţiunea de înlăturare a ruinelor. În nici un caz nu este admis, a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să se recurgă la folosirea explozibililor pentru aruncarea în aer a ruinelor, la metode care ar determina prăbuşirea bruscă a clădirilor avariate, pentru că aceasta nu ar face decît să agraveze situaţia, eventual şi rezistenţa clădirilor învecinate”.
Cele mai puternice cutremure din România, în 1940 și 1977
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic, ca energie eliberată, din secolul XX, potrivit INFP, cu o magnitudine-moment de 7,7. Seismul a produs efecte devastatoare în centrul şi în sudul Moldovei, dar şi în Muntenia și a fost resimţit inclusiv la Istanbul, Sankt Petersburg, Moscova și Atena. Numărul exact al victimelor este incert, din cauza cenzurii informaţiilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar a fost avansat numărul de 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, conform infp.ro.
Prăbuşirea şi avarierea unui număr foarte mare de clădiri au dus la obligativitatea apariţiei unui cod de proiectare seismică, inexistent până la acel moment. Astfel, în 1941 a fost introdus primul cod de proiectare.
Cutremurul din 4 martie 1977, de magnitudine 7,4, a fost resimțit mai violent în Oltenia, Muntenia și în sudul Moldovei. A mai fost resimțit și în țările vecine, Serbia, Bulgaria și Ungaria, dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, precum și în Rusia – până la nord de St. Petersburg, potrivit INFP.
Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități marcante, precum actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț și poetul Anatol Baconsky. Fostul actor Ion Caramitru a rememorat pentru Libertatea, în 2020: „Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneţ au murit îmbrăţişaţi”.
Prima mențiune a decesului lui Toma Caragiu a fost în România Liberă, pe 11 martie 1977, dar la rubrica „Decese”, unde familia și instituțiile își arătau durerea pricinuită de decesul marelui actor, la 51 de ani
Cutremurul din 1977 a fost cel mai distructiv de pe teritoriul României. S-au înregistrat 1.578 de morți și peste 11.000 de răniți la nivel național, dintre care numai în București au fost 1.424 de morți și peste 7.500 de răniți. Majoritatea deceselor din Capitală au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri. În plus, în 1977, 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale, 9 în București, printre care Floreasca și Colentina. La nivel național, aproape 33.000 de locuințe au fost avariate grav, iar orașul Zimnicea a fost declarat de comuniști aproape complet distrus, deși sunt voci care susțin că secretarul de partid a exagerat raportarea urmărilor seismului.
5 cutremure cu magnitudine egală sau mai mare cu 6,4 au avut loc în România în ultimii 100 de ani, conform INFP:
1. Cutremurul din 10 noiembrie 1940
Magnitudine-moment (Mw): 7,7
Adâncime: 150 km
Zona seismică: Vrancea
Ora: 3.39
2. Cutremurul din 4 martie 1977
Magnitudine-moment (Mw): 7,4
Adâncime: 94 km
Zona seismică: Vrancea
Ora: 21.21
3. Cutremurul din 31 august 1986
Magnitudine-moment (Mw) estimată: 7,1
Adâncime estimată: 131 km
Zona seismică: Vrancea
Ora: 0.28
4-5 Cutremurele din 30 şi 31 mai 1990
Magnitudine-moment (Mw): 6,9 (30 mai) şi 6,4 (31 mai)
Adâncime: 91 (30 mai) şi 87 km (31 mai)
Zona seismică: Vrancea
Ora: 13.40 (30 mai) şi 3.17 (31 mai)
