A murit Martti Ahtisaari, faimos mediator al păcii, laureat Nobel, omul care a refuzat să accepte că războaiele sunt inevitabile

„Pacea este o chestiune de voință. Toate conflictele pot fi rezolvate și nu există scuze pentru a permite ca ele să devină veșnice”, a declarat Ahtisaari, când a acceptat premiul Nobel în 2008. Diplomatul finlandez a contribuit la încheierea unor acorduri de pace în Kosovo, Namibia, Indonezia și Irlanda de Nord, scriu Reuters și Associated Press.

Martti Ahtisaari, laureat al Premiului Nobel pentru Pace și fost președinte al Finlandei între 1994 și 2000, a murit luni la vârsta de 86 de ani, a anunțat președinția finlandeză într-un comunicat.

Ahtisaari a devenit cunoscut și apreciat în întreaga lume după ce a mediat acorduri de pace în zonele de conflict din Kosovo, Indonezia, Namibia și Irlanda de Nord. El a refuzat să accepte că războaiele și conflictele erau inevitabile.

„Pacea este o chestiune de voință. Toate conflictele pot fi rezolvate și nu există scuze pentru a permite ca ele să devină veșnice”, a declarat Ahtisaari, când a acceptat premiul Nobel în 2008.

El a subliniat că este convins de faptul că și conflictele din Orientul Mijlociu au o rezolvare.

Ahtisaari s-a născut în 1937 în Viipuri, care acum face parte din Rusia, iar familia sa a fost nevoită să fugă atunci când forțele sovietice au atacat zona, când el avea doi ani. A spus că primii săi ani de viață l-au transformat „într-o o persoană veșnic strămutată”, sensibilă la situația dificilă a refugiaților, scrie Reuters.

Era profesor când a luat parte la un proiect educațional în Pakistan, o experiență care i-a deschis ochii asupra lumii din afara Finlandei, a spus el.

Ahtisaari s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe al Finlandei în 1965 și a fost numit ambasador finlandez în Tanzania în 1973.

Una dintre primele sale realizări diplomatice majore a fost aceea de a ajuta Namibia să obțină independența după ani de conflicte sângeroase cu Africa de Sud. El a fost comisar al ONU pentru Namibia între 1977 și 1981 și a ocupat diverse funcții în regiune până la începutul anilor 1990.

Guvernul namibian i-a fost recunoscător și l-a făcut cetățean de onoare al țării.

După ce s-a întors în Finlanda în 1991, Ahtisaari a lucrat ca secretar de stat la Ministerul de Externe, înainte de a fi ales președinte în 1994 pentru un mandat de șase ani, cu susținerea social-democraților. A fost primul șef de stat finlandez ales direct.

Acord pentru Kosovo

Faima sa pe plan internațional a fost atinsă în 1999, când a negociat, alături de Viktor Cernomîrdin, emisarul rus pentru Balcani, încetarea conflictului din Kosovo. De asemenea, Ahtisaari a fost gazda președintelui rus Boris Elțîn și a președintelui american Bill Clinton la un summit SUA-Rusia desfășurat în capitala Finlandei, Helsinki, în martie 1997.

Ahtisaari a continuat să se concentreze asupra soluționării conflictelor după ce a părăsit președinția în 2000, contribuind la progresul procesului de pace din Irlanda de Nord în calitate de inspector de armament.

A înființat Inițiativa de gestionare a crizelor (CMI), o organizație independentă axată pe soluționarea conflictelor. Grupul a facilitat un proces de pace între guvernul indonezian și Mișcarea pentru Eliberarea Aceh în 2005.

Eforturile sale de mediere, pe parcursul a șapte luni, au condus la un acord care a pus capăt unui conflict de trei decenii.

Mai târziu, în același an, s-a întors în Balcani în calitate de trimis special al ONU. El este recunoscut pentru că a ajutat la deschiderea drumului către independența Kosovo, cu sprijinul țărilor occidentale.

Așa-numitul plan Ahtisaari a servit drept bază pentru declarația de independență a Kosovo față de Serbia la 17 februarie 2008, iar reformele prevăzute de acesta au fost continuate în următoarele luni de către guvernul kosovar.

Cu toate acestea, planul nu a fost supus niciodată la vot în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, din cauza anunțului Rusiei, care a anunțat că își va folosi dreptul de veto, în calitate de membru permanent.

Câteva luni mai târziu, comitetul Nobel i-a acordat premiul pentru pace, citând activitatea desfășurată pe mai multe continente de-a lungul a peste trei decenii.

Acasă, Ahtisaari a fost întotdeauna un outsider politic. Însă tocmai această lipsă de legături politice l-a ajutat să câștige alegerile prezidențiale directe din Finlanda, în 1994.

În calitate de președinte, el a susținut aderarea Finlandei la Uniunea Europeană și a încurajat alegătorii să sprijine referendumul de aderare din 1994, care a trecut cu un sprijin de 57%.

În ultimii ani, s-a abătut de la linia partidului său, încurajând Finlanda să devină membru cu drepturi depline al NATO.

Ahtisaari, despre conflictul din Orientul Mijlociu

„Cel mai dificil proiect de consolidare a păcii care ne așteaptă este găsirea unei soluții la conflictele din Orientul Mijlociu, care continuă de zeci de ani”, a spus Ahtisaari în 2008, la decernarea premiului Nobel.

„Tensiunile și războaiele din regiune durează de atât de mult timp încât mulți au ajuns să creadă că nodul Orientului Mijlociu nu va putea fi dezlegat niciodată. Eu nu împărtășesc această convingere”, a spus el.

„Toate crizele, inclusiv cea din Orientul Mijlociu, pot fi rezolvate. Soluția ar necesita o contribuție din partea tuturor părților implicate, precum și a comunității internaționale în ansamblu. Am putea fi întăriți în hotărârea noastră dacă ne-am îndrepta privirea spre viitor“, a mai spus mediatorul finlandez.

„Credibilitatea întregii comunități internaționale este în joc. Nu putem continua, an după an, să ne prefacem pur și simplu că facem ceva pentru a ajuta situația din Orientul Mijlociu. Trebuie, de asemenea, să obținem rezultate”, a concluzionat el.