Ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a avertizat luni asupra riscului ca NATO să cunoască un „moment Pearl Harbor” în relaţia cu Rusia, referindu-se la atacul surpriză al avioanelor japoneze asupra bazei americane din Hawaii în 1941, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
Letonia și Estonia au anunțat că vor construi o linie de apărare comună
„Nu putem aştepta un al doilea moment Pearl Harbor, unul al nostru”, a spus el într-un interviu publicat de postul german de televiziune ZDF luni dimineața, întrebat despre percepţia diferită a ameninţării Rusiei în nordul şi sudul Europei.
„Securitatea noastră, a tuturor, este interconectată. Dacă Lituania este nesigură, alte părţi ale Europei sunt nesigure”, a spus Landsbergis. Ministrul a subliniat importanţa continuării acordării de sprijin şi arme Ucrainei pentru ca Rusia să poată fi „oprită” acolo, în caz contrar conflictul riscă să se extindă şi să ajungă şi în Uniunea Europeană, citează Hotnews.
„A sunat ceasul deşteptător, dar încă nu ne-am dat jos din pat. Cea mai mare problemă este că nu ştim cât timp ne-a mai rămas”, a avertizat el, subliniind că Rusia are capacitatea de a mobiliza încă 400.000 de soldaţi, în timp ce construieşte noi tancuri şi armament.
Comentariile lui Landsbergis vin după ce președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a avertizat mai devreme în cursul lunii februarie că o nouă „Cortină de fier” a căzut deja asupra Europei.
El nu a dorit să vehiculeze un interval de timp pentru acest lucru, dacă s-a întâmplat cu „ani sau zeci de ani” în urmă, dar a menționat că „existența acestei Cortine de Fier” creează probleme atât pentru NATO în ansamblu, cât și pentru Lituania, care are „multe lucruri de făcut și de făcut rapid”. „Astăzi nu este posibil să lucrăm încet, mai ales în sectorul apărării, trebuie să ne mobilizăm rapid pentru a ne pregăti pentru orice provocări care pot apărea”, a spus el.
Lituania și celelalte două țări baltice, Letonia și Estonia, au anunțat în luna ianuarie că vor construi o linie de apărare comună la frontiera cu Rusia şi Belarusul, pentru a contracara eventuale ameninţări militare.
Miniştrii apărării din cele 3 țări au semnat pe 19 ianuarie un acord în virtutea cărora statele lor se angajează să construiască în următorii ani instalaţii defensive „cu scopul de a descuraja şi, dacă este necesar, de a se apăra împotriva ameninţărilor militare”.
În contextul morții lui Navalnîi, UE vrea impunerea unor noi sancțiuni împotriva Moscovei
Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat înainte de deschiderea summitului că statele membre sunt așteptate să discute despre noi sancţiuni împotriva Moscovei pentru moartea lui Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant al lui Vladimir Putin.
„Trebuie să trimitem un mesaj de sprijin opoziţiei ruse. Aşadar, pe ambele fronturi, cel politic şi cel militar, trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina şi poporul rus care doreşte să trăiască în libertate”, a subliniat Borrell.
Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, a anunțat că țara sa susține impunerea unui nou val de sancțiuni împotriva Rusiei după moartea lui Navalnîi.
„Am văzut forța brutală cu care președintele rus își reprimă proprii cetățeni care ies în stradă pentru a cere libertate sau scriu despre ea în ziare”, a declarat ministrul german de externe.
Baerbock a mai spus că „vom propune noi sancțiuni având în vedere moartea lui Alexei Navalnîi”.
