Milioane de ruși sunt așteptați la urne în perioada 15-17 martie să voteze în cadrul alegerilor prezidențiale, la finalul cărora este de așteptat ca Vladimir Putin să obțină al cincilea mandat la Kremlin, care să-i consolideze puterea până cel puțin în 2030, relatează Reuters, AP, Washington Post și The Independent.
Toate figurile din opoziție care l-ar fi putut contesta pe Vladimir Putin sunt fie în închisoare, fie exilate în străinătate. Mijloacele de informare independente care ar putea prezenta critici la adresa politicilor sale au fost blocate. Iar Kremlinul menține un control rigid asupra sistemului politic și a procesului electoral din țara cu 146 de milioane de locuitori.
Totuși, alegerile prezidențiale din Rusia vor fi urmărite îndeaproape de la nivel internațional, în timp ce trupele Moscovei continuă invazia la scară largă a Ucrainei, care durează de peste doi ani.
Vladimir Putin candidează pentru al cincilea mandat de preşedinte
Actualul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, listat drept candidat independent, este așteptat așadar să obțină cu ușurință o victorie zdrobitoare și un nou mandat de șase ani la Kremlin.
Numit de critici un „criminal de război” autocrat care conduce prin frică, Putin este dat câștigător detașat de sondajele de opinie publicate de Moscova, care indică faptul că este susținut de majoritatea rușilor care îl consideră genul de lider „dur necesar” pentru a ține piept a ceea ce ei consideră a fi „un Occident intruziv și expansionist”.
Un institut de sondaje de stat a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că peste 75% dintre ruși sunt gata să voteze pentru Putin, notează Reuters.
Fost locotenent-colonel KGB, Vladimir Putin a fost numit președinte interimar în ultima zi a anului 1999 de către fostul lider rus Boris Elțîn. Apoi a avut două mandate de președinte de câte patru ani în perioada 2000-2008, devenind ulterior prim-ministru în perioada 2008-2012.
În 2012, a revenit la Kremlin, mandatele prezidențiale fiind prelungite la șase ani, și a obținut un nou mandat în 2018. În 2020, Constituția Rusiei a fost modificată astfel încât Putin poate să îndeplinească încă două mandate de șase ani începând cu 2024, ceea ce înseamnă că ar putea rămâne la putere până în 2036.
Cine sunt contracandidaţii lui Vladimir Putin
Ceilalți candidați de pe buletinul de vot de la alegerile prezidențiale au fost nominalizați de partidele favorabile Kremlinului reprezentate în Parlament.
Nikolai Haritonov
Nikolai Haritonov, în vârstă de 75 de ani, este candidatul Partidului Comunist și membru al Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus.
Reuters amintește, în acest context, că la fiecare alegeri din 2000 încoace, candidații Partidului Comunist s-au clasat pe locul al doilea, la distanță, după Vladimir Putin.
Nikolai Haritonov. Foto: Hepta
Haritonov a mai candidat la scurtinul prezidențial în 2004 și a obținut 13,8% din voturi, față de 71,91%, cât a înregistrat Putin.
Candidatul Partidului Comunist susține așa-numita „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina, dar în trecut s-a opus unora dintre politicile interne ale partidului de guvernământ pro-Putin, Rusia Unită, aflat la putere.
Leonid Sluțki
Leonid Sluțki are 56 de ani și este liderul Partidului Liberal Democrat al Rusiei (LDPR) ultranaționalist. Membru de rang înalt al Dumei de Stat, el este o prezență frecventă la televiziunile de stat, unde își exprimă opiniile anti-occidentale.
A preluat conducerea LDPR după moartea fostului lider Vladimir Jirinovski, în 2022.
Leonid Sluțki. Foto: Hepta
Sluțki a vorbit deseori despre nevoia ca Rusia să câștige războiul din Ucraina și despre importanța menținerii prețurilor alimentelor la un nivel scăzut.
În 2018, a fost acuzat de un grup de jurnaliste de hărțuire sexuală, însă a fost exonerat de o comisie parlamentară.
Vladislav Davankov
În vârstă de 40 de ani, Vladislav Davankov este cel mai tânăr candidat înregistrat la scrutinul prezidențial din acest an. Este membru al Dumei de Stat și deputat al partidului Oameni Noi, la înființarea căruia a contribuit în 2020 și tatăl său, care este om de afaceri.
De-a lungul anilor, Davankov a primit mai multe distincții de stat, inclusiv una din partea lui Vladimir Putin.
Vladislav Davankov. Foto: Hepta
El a încercat să se poziționeze ca un opozant al restricțiilor excesive asupra libertății personale a oamenilor. De asemenea, fără să menționeze explicit Ucraina, s-a declarat în favoarea „păcii și a discuțiilor. Dar în condițiile noastre și fără retrocedări”.
Cine nu a putut candida la alegerile prezidențiale
Autoritățile ruse au respins, în ultimele luni, candidaturile unor figuri publice care l-au contestat în mod direct pe Putin sau politicile Kremlinului.
„Intrarea în buletinul de vot este un proces complicat. Partidele care au reprezentare în Parlament au acces garantat la vot. Toți ceilalți trebuie să treacă printr-un sistem de petiții și să colecteze zeci de mii de semnături care trebuie verificate. Autoritățile guvernamentale găsesc invariabil probleme cu semnăturile colectate de candidații autentici ai opoziției”, a explicat pentru ziarul britanic The Independent, profesorul de politică rusă Samuel Greene, de la King’s College din Londra.
Boris Nadejdin
Un politician liberal care a făcut din încetarea războiului din Ucraina principala sa temă de campanie, Boris Nadejdin, în vârstă de 60 de ani, a atras un sprijin neobișnuit de larg în timp ce strângea semnături pentru a obține un loc pe buletinul de vot.
El a criticat „operațiunea militară specială” din Ucraina, pe care a numit-o „o greșeală fatală” și a susținut că va încerca să o încheie prin negocieri.
Boris Nadejdin depunde semnăturile pentru a-l contracandida pe Vladimir Putin în alegeri Foto: Profimedia
În cele din urmă, candidatura sa a fost invalidată, oficialii electorali afirmând că multe dintre semăturile strânse nu erau valabile. Nadejdin a contestat fără succes descalificarea sa la Curtea Supremă.
Ekaterina Dunțova
În vârstă de 40 de ani, Ekaterina Dunțova este fostă jurnalistă de televiziune, care a încercat să candideze la președinția Rusiei și a cerut încetarea conflictului din Ucraina și eliberarea prizonierilor politici.
Ekaterina Dunțova. Foto: Hepta
În Rusia, Dunțova nu este un nume foarte cunoscut, iar autoritățile electorale i-au respins candidatura, invocând „numeroase încălcări” în documentele pe care le prezentase. Nici ea nu a avut succes când a contestat decizia oficialilor privind invalidarea candidaturii.
Aleksei Navalnîi
Cel mai cunoscut politician de opoziție din Rusia, Aleksei Navalnîi a murit în detenție pe 16 februarie, la 47 de ani, în timp ce ispășea o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru acuzații de extremism. El își dorea să devină președinte al Rusiei și a încercat să candideze împotriva lui Vladimir Putin în 2018, candidatură care i-a fost respinsă.
Susținătorii lui Navalnîi acuză că Putin se află în spatele morții acestuia, lucru respins de Kremlin.
Aleksei Navalnîi. Foto: Profimedia
Cum se desfăşoară alegerile
Procesul de votare se va desfășura începând de vineri, 15 martie, și până duminică, 17 martie. Este pentru prima dată la un scrutin prezidențial din Rusia când urnele vor fi deschise timp de trei zile în loc de una.
De asemenea, este primul scrutin prezidențial la care va fi folosit și votul online. Această opțiune va fi disponibilă în 27 de regiuni rusești și în Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal de la Ucraina în urmă cu 10 ani.
Totodată, votul va avea loc în Donețk, Luhansk, Zaporojie și Kherson, cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia a anunțat că le-a anexat după invazia lansată în februarie 2022, chiar dacă forțele Moscovei nu controlează în totalitate aceste teritorii.
Ucraina și Occidentul au denunțat organizarea votului în aceste regiuni. Votul anticipat a început deja în unele zone și se va avea loc treptat în altele.
Rusia a avut prima dată alegeri desfășurate pe parcursul mai multor zile în 2020, când a organizat un referendum privind reformele constituționale orchestrate de Putin pentru a-i permite să candideze pentru încă două mandate.
Cine poate vota la alegerile din Rusia
Poate vota orice cetățean rus cu vârsta de peste 18 ani care nu se află în închisoare în urma unei condamnări penale. Comisia Electorală Centrală spune că există 112,3 milioane de alegători eligibili în interiorul Rusiei și în părțile ocupate de Moscova în Ucraina, iar alți 1,9 milioane de alegători eligibili locuiesc în străinătate.
Când începe noul mandat de preşedinte al Rusiei şi ce durată are
Rezultatele alegerilor prezidențiale vor fi anunțate la scurt timp după închiderea urnelor, iar câștigătorul va fi învestit în luna mai.
Mandatul de președinte are o durată de șase ani.
Prezența la vot la alegerie prezidențiale din 2018 a fost de 67,5%.
Posibile proteste în timpul alegerilor
Ultima acțiune politică din detenție a lui Aleksei Navalnîi a fost un apel către susținători săi să se alăture unui protest subtil cunoscut sub numele de „Prânz împotriva lui Putin”. Acțiunea ar consta în prezentarea masivă la urne a cetățenilor duminică la prânz, ultima zi de vot, pentru a-și arăta respingerea față de Vladimir Putin.
„Aceasta ar putea fi o demonstrație puternică a sentimentului național”, afirma Navalnîi, într-o postare din 1 februarie de pe rețelele sociale, unde susținea că autoritățile ruse nu au cum să oprească un protest vizibil pentru toți.
Ziarul independent Novaya Gazeta Europe a numit protestul „testamentul politic al lui Navalnîi”.
De altfel, după moartea principalului opozant al lui Vladimir Putin, soția sa, Iulia Navalnaia, a continuat apelul acestuia, cerându-le rușilor să meargă la secțiile de votare la aceeași oră, la ora 12.00, pe 17 martie, principala zi a votului.
De ce contează alegerile din Rusia, dacă este sigur că Putin va câștiga?
Pentru Vladimir Putin, scopul alegerilor este de a obține o aparență de legitimitate, permițându-i să pretindă un sprijin masiv pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, notează The Washington Post.
Cu lucrătorii electorali ruși și gărzile înarmate care bat la uși și cer ca oamenii să voteze în Ucraina ocupată, alegerile sunt, de asemenea, menite să consolideze controlul Moscovei asupra regiunilor ucrainene pe care pretinde că le-a anexat.
Presa rusă a relatat că administrația prezidențială este hotărâtă să înregistreze o prezență la vot de minimum 70% și ca Putin să câștige cu cel puțin 80%, depășind recordul său de 76,7% din 2018.
Alegerile din acest an marchează și sfârșitul unei ere mai raționale, mai precizează ziarul american, referindu-se la faptul că în urmă cu cinci ani chiar și unii analiști pro-Kremlin credeau că Putin va preda puterea unui succesor.
Ce spun observatorii independenți
Observatorii independenți au criticat prelungirea votului pe parcursul mai multor zile și permiterea votării online, spunând că astfel de tactici împiedică și mai mult transparența alegerilor.
De asemenea, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat în ianuarie că este profund regretabil că Rusia a decis să nu invite observatorii OSCE la alegeri, notează Reuters.
„Regretăm că condițiile s-au deteriorat atât de mult în Federația Rusă încât nu putem desfășura observatori pentru alegerile prezidențiale din martie”, a transmis Pia Kauma, președintele Adunării Parlamentare a OSCE.
„Prima misiune de observare a alegerilor organizată de AP OSCE a fost în Rusia în 1993, iar de atunci am observat zece alegeri naționale în această țară. Este foarte regretabil că regresul democratic a atins un punct atât de critic încât nu putem fi pe teren pentru a observa anul acesta, dar, desigur, vom continua să urmărim îndeaproape situația”, a mai transmis OSCE.
Foto: Hepta, Profimedia
