Alegerile din 9 iunie golesc Parlamentul. Deputații și senatorii se înghesuie pe posturi din administrația locală

Pentru unii dintre deputații și senatorii aflați în funcție, posturile din administrația locală par mai tentante decât cele de la București, mai ales atunci când este vorba de șefia consiliilor județene sau de primăriile marilor orașe. Astfel că unii s-au înscris în cursa ce le poate aduce statutul de „baron local”, care poate aduce mai multă putere și influență. În cazul în care vor fi aleși, în locul vor fi aduși la București noi parlamentari ce vor avea mandat de mai puțin de jumătate de an.

Simonis renunță la a treia funcție în stat

Cazul cel mai relevant pentru ispita reprezentată de posturile din teritoriu este cel al lui Alfred Simonis (PSD) care renunță la funcția de președinte al Camerei Deputaților, teoretic a treia funcție în stat, pentru a candida la postul de președinte al CJ Timiș. Candidatura lui Simonis din partea PSD și PNL a produs turbulențe mari în județ, în condițiile în care Alin Nica, actualul șef al CJ din partea PNL, nu s-a arătat dispus să-și cedeze funcția de bunăvoie pentru a face loc unui social-democrat cu care, de altfel, se afla de multă vreme în relații încordate. „Mai bine îmi tai o mână decât să semnez, ca preşedinte al filialei Timiş, o candidatură a domnului Simonis”, a spus Alin Nica, cu puțină vreme înainte ca liderii centrali ai PNL să-l înlăture de la șefia filialei. Cu toate astea, Nica intenționează să negocieze cu Alianța Dreapta Unită susținerea pentru o candidatură împotriva rivalului Simonis.

O situație tensionată a apărut și la Brașov, unde de data aceasta, liberalii par să se fi impus în fața social-democraților. Astfel cele două partide îl vor susține pentru funcție de primar al Brașovului pe George Scripcaru, însă PSD nu a obținut candidatul unic pentru CJ Brașov, astfel că cele două partide de guvernământ vor avea candidați proprii. PNL l-a propus de Adrian Veștea, singurul care este dispus să renunțe la funcția de ministru pentru o funcție în administrația locală.

La București, dintre candidații anunțați deja, trei sunt deputați. Este vorba de liberalul George Tuță care are susținerea PNL-PSD pentru primăria sectorului 1. La sectorul 4, cei de la REPER l-au aruncat în luptă pe deputatul Cătălin Teniță, în timp ce la sectorul 5 PUSL pregătește o transmitere pe cale ereditară a primăriei: Cristian Popescu Piedone, aspirant la postul de primar general, vrea să-i lase locul fiului său, Vlad.

Visul neîmplinit al lui Dan Cristian Popescu

Deputatul Dan Cristian Popescu a trecut prin multe partide: PNL, apoi PNȚCD, s-a reîntors în PNL, după care a plecat în Forța Civică. După ce FC a fuzionat cu PDL, partid care a fuzionat ulterior cu PNL, astfel că a devenit liberal cu acte pentru a treia oară. Singura constantă a carierei sale politice a fost visul de a deveni primar la sectorul 2. A candidat în 2016 din partea PNL, dar fără succes. După patru ani, liberalii au preferat să susțină un candidat din USR, Radu Mihaiu, motiv pentru care Dan Cristian Popescu a plecat la PSD, care i-a susținut candidatura ce a reprezentat un nou eșec. Deși a fost și acum în cărți pentru candidatură, PSD l-a preferat lui Popescu pe prefectul Rareș Hopincă. Ca premiu de consolare, Popescu va fi primul pe lista de consilieri generali promițându-i-se funcția de viceprimar al Capitalei.

Senatorul Lucian Romașcanu (PSD) va face rocada cu actualul președinte al CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu. Astfel Romașcanu va candida pentru șefia CJ, în timp ce Neagu va fi pus pe lista social-democraților pentru Camera Deputaților, de la parlamentarele din toamnă. Tot la PSD, senatoarea Cristina Breahnă-Pravăț vrea să dea funcția de la București pentru cea de președinte al CJ Bacău.

PNL propune un tandem de deputați pentru cele mai importante funcții din județul Galați: George Stângă pentru consiliul județean și Onuț-Valeriu Atanasiu pentru primăria orașului Galați. Pentru șefia CJ Gorj, liberalii îl susține pe senatorul Ion Iordache. Acesta părăsise PNL după congresul din septembrie 2021 și a activat în Forța Dreptei. Ulterior s-a întors la rândurile liberalilor devenind chiar lider al organizației din Gorj.

Deputații și senatorii opoziției speră și ei la alte funcții

Candidaturile parlamentarilor pentru funcții la nivel local nu sunt specifice partidelor de guvernământ, regăsindu-se suficiente cazuri și în opoziție. De exemplu, deputatul USR Daniel Blaga este candidatul Alianţei Dreapta Unită pentru primăria Târgovişte, iar colegul său Cristian Brian candidează la Baia Mare. De asemenea, Viorel Băltărețu candidează împotriva lui Emil Boc la Cluj-Napoca. Candidatura sa a fost decisă printr-o procedură inedită pentru România, anume a alegerilor primare deschise. Asta înseamnă că orice clujean a putut să aleagă candidatul pe care l-ar prefera din partea USR. REPER îl va avea drept candidat la primăria Zalău pe deputatul Alin Prunean, iar AUR l-a lansat pe senatorul Ovidiu Florean (fost PNL, fost Forța Dreptei) în cursa pentru funcția de președinte al CJ Bistrița-Năsăud.

Fenomenul migrației din Parlament către administrația locală nu este nou, având loc în fiecare an în care au loc alegeri locale. Însă vacantarea unor posturi de deputați și senatori va fi mai amplă în acest an întrucât au loc și alegeri europarlamentare, iar unii dintre aleși vor schimba Legislativul de la București cu cel de la Bruxelles, mai ales că majoritatea sunt puși pe liste pe posturi considerate eligibile. La PSD o avem pe senatoarea Gabriela Firea, iar la liberali sunt deputații Alexandru Muraru, Mara Mareș și fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. Pe listele pentru PE ale Alianței Dreapta Unită sunt deputații Dan Barna și Cristina Prună de la USR, deputatul Violeta Alexandru (Forța Dreptei) și senatorul Radu Mihail (USR). Un alt post care va fi vacantat aproape cert este cel al senatorului Claudiu Târziu, care deschide lista AUR pentru europarlamentare. Un caz unic este cel al lui Tudor Ciuhodaru, care vine tocmai de la Bruxelles pentru a candida din partea AUR la primăria Iași.