După ce a argumentat de ce se consideră nevinovat, fostul șef al liberalilor nici nu a mai așteptat rezultatul votului și a părăsit sala. Dar și în timpul dezbaterilor a fost scandal uriaș, parlamentarii s-au jignit și îmbrâncit! De data aceasta protagoniștii au fost Victor Ilie de la USR și Dan Tanasă de la AUR. În conflict au intrat și liderii lor de partid, amândoi ca să își liniștească colegii recalcitranți. Nici senatoarea Diana Șoșoacă nu s-a lăsat mai prejos. Xena politicii românești a venit în plen cu un sac negru și a continuat atacul de la microfonul Parlamentului. În mega-dosarul anchetat de DNA sunt și foștii miniștri ai Sănătății, Ioana Mihăilă și Vlad Voiculescu. Sunt convinsă că tentaculele acestui tun se întind mai departe de cei trei. Ba chiar și gazetarul Ion Cristoiu explica, într-o analiză despre această mutare a procurorilor, că este doar o perdea de fum care ascunde și alte tunuri date în pandemie. Politicienii au declarat constant în timpul pandemiei că vaccinul este sigur. Acum, în referatul procurorilor DNA apar detalii șocante. La momentul achiziției dozelor de vaccin anti-covid statele membre ale Uniunii Europene au fost informate că la acel moment nu se cunoaște eficacitatea serurilor sau efectele adverse pe termen lung. Nu regret că m-am vaccinat, dragii mei. Am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru a îmi ține familia în siguranță, dar mă simt trădată de liderii națiunii, care ne-au vândut minciuni pe bandă rulantă. Am avut încredere în sursele oficiale, adică în guvern și experții sanitari. Nu sunt adepta teoriilor conspirației, pandemia a existat. Chiar am pierdut un coleg drag de la Realitatea din cauza acestui nenorocit de virus. Doar timpul va scoate la lumină adevărul despre tot ce s-a uneltit în culise împotriva omenirii. Mă tem că și acest dosar este doar o parte din manevrele de dinaintea alegerilor cruciale care vor avea loc anul viitor, nu doar în România, ci și în Europa. Vedem că Laura Codruța Kovesi apare iar în prim-plan. Ultimul sondaj de opinie arată că ar putea ajunge în turul doi, alături de Mircea Geoană. Chiar și așa, măsurătorile arată că șefa procurorilor europeni ar pierde în fața adjunctului NATO. Eu am încredere în Geoană. Este un diplomat de top și unul dintre liderii maturi ai țării noastre. În contextul geopolitic actual, căruia îi lipsește predictibilitatea, țara noastră are nevoie de un lider care să o aducă din nou la masa deciziilor.Ne-am săturat să batem la porți închise, să fim blocați pe șoseaua către Europa, când am contribuit din plin la dezvoltarea ei. Am sacrificat enorm pentru pacea din acest colț de lume. Am ajutat și ajutăm în continuare Ucraina, în războiul nedrept al lui Putin, deși drepturile diasporei noastre sunt călcate în picioare iar fermierii români strigă, rând pe rând falimentul. E vremea să avem un șef de stat care nu mai ardă banii poporului în kerosenul companiilor private, pe deplasări de lux și fără sens. Astăzi, dragii mei, a venit cu adevărat vremea să ne trezim. Altfel, vom ajunge la groapa de gunoi a istoriei drept o națiune care și-a ratat șansa, una care nu și-a înțeles menirea pe acest pământ. Dacă cei de dinaintea noastră au construit, noi de ce nu suntem măcar în stare să păstrăm ce ni s-a lăsat moștenire plătită cu preț greu de înaintași? Vreți să fim generația care a pierdut țara, sau cea care a salvat-o din mâinile corupților și ale trădătorilor? Nu mă adresez doar vouă, celor care ați rămas acasă, dar și celor plecați în lunga bejanie a sărăciei, alungați de mafioții care au împărțit între ei puterea. Vine 1 decembrie, ziua românilor de pretutindeni, care trebuie să fie o stare de spirit, o stare înălțătoare. Să simțim recunoștință pentru toți sfinții și toți eroii, pentru toți părinții și bunicii, dar și pentru fiecare om care se străduiește să planteze semințe de dragoste și pace. Știu că am ajuns în acest punct în care ne plângem și simțim că suntem înconjurați de multă lume, dar din ce în ce mai puțini oameni. Sărbătorile trebuie sa trezească în fiecare din noi mulțumirea că împărțim toți acest sfânt pământ, sentimentul de mândrie că încă mai avem tradiții, de demnitate că încă suntem români. Suntem aici de mai bine de două mii de ani, și vom rămâne încă pe atât, dacă vom fi uniți în cuget și simțiri. Îmi amintesc de momentele plăcute ale copilăriei, pe care le trăiam în această perioadă din an: de căldura de la gura sobei, de joaca plină de curiozitate, când “De ce” nu avea vreo rezolvare sau răspuns care să ne liniștească. Eram energici, inocenți și plini de viață și doream să pregătim de toate pentru sărbătoarea națională. Ai mei bunici posteau și mâncarea o făceau de post, cu atâta grijă preparau bucatele, deși nu ne obligau și pe noi, cei mici, să mâncăm de post. Aveau grijă să mai facă și un alt ceaun de fasole cu ciolan. Dulciuri nu erau prea multe, portocale nici atât. Dar atât de gustoase erau plăcintele, turtele și gogoșile făcute cu dragoste de bunica mea dragă. Erau suficiente chiar și pentru cei mai pofticioși. Îmi amintesc și că nu exista sărbătoare să mâncăm doar noi. De fiecare data, prezenți la masa noastră erau vecinii din sat, iar cei ce nu se puteau deplasa primeau bucați frumos împachetate de bunica, ca să se simtă și ei iubiți și prețuiți în comunitatea mică în care trăiam. Astăzi, mulți îmi veți spune că e mai bine să ținem doar pentru noi și ai noștri, dar eu vă spun că bucurie mai mare nu există pe pământ decât când împarți din tot ce ai. Maine îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul orașului meu natal Galați, un alt motiv de bucurie ce-l aveam în copilărie. Abia așteptam să ne strângem pe faleza Dunării, în număr cât mai mare, la spectacol. Sper ca și astăzi sărbătoarea Galațiului să fie primită cu bucurie și organizata cu mult suflet de cei care conduc acest minunat oraș de la Dunăre. Sfântul Andrei ne învață, ca și ceilalți sfinți, că iubirea ne va ține veșnici. Să ne amintim de toți cei care au pus o cărămidă la construcția țării și la formarea noastră, a celor de azi. Să nu îi uităm,să le dăm măcar un telefon, să le mulțumim că au existat ți că ne-au ghidat pașii, deși de multe ori nu le-a fost deloc ușor. Cum și eu vreau să mulțumesc public tuturor celor care, într-un fel sau altul, au contribuit la formarea personalității mele de azi. Vreau să le mulțumesc și celor mai duri, le mulțumesc și celor care poate m-au făcut să plâng, mi-au întărit sufletul și m-au determinat să lupt în continuare pentru visul meu de a fi înconjurată de oameni buni, plini de lumină și iubire. Esența sărbătorilor de iarna e bucuria si bucuria o poți avea pe timp de pace, nu în vreme conflict. Sa fim romani buni si demni, indiferent cât ne va fi de greu. Sunt Alexandra Păcuraru și vă invit, ca de obicei, să ne dăm mâna cu demnitate pentru România suverană!
Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir
