Într-un interviu pentru New York Times, bărbatul a povestit că a fost îndemnat să lase închisoarea în spate și să „înceapă o viață nouă”. A înțeles inițial că va fi trimis la muncă, pentru a sprijini din spate războiul militarilor ruși. Dar a ajuns în prima linie a frontului, la săpat de tranșee. „O să fii carne de tun”, i s-a spus.
Merk, un soldat rus în vârstă de 45 de ani, a fost capturat la doar câteva zile după ce a ajuns pe linia frontului din estul Ucrainei. Nu pare să fi fost o mare surpriză. Omul avea o pregătire militară minimă. Știa vag cum să tragă cu arma, cum să o dezasambleze și unde să pună un garou.
Merk – de fapt porecla militarului rus – a ajuns în mâinile soldaților ucraineni în apropiere de Bahmut, luna trecută. Cu permisiunea ucrainenilor, el a fost de acord să acorde un scurt interviu jurnaliștilor New York Times, la doar câteva ore după ce a fost capturat.
Pe parcursul unei ore, prizonierul a oferit cotidianului american, și lumii întregi, o relatare a războiului din perspectiva soldatului rus obișnuit, un punct de vedere care apare rar în presa occidentală, în condițiile în care Kremlinul încearcă să acapareze acest spectru, în efortul său de a influența opinia publică.
Pentru jurnaliști, intervievarea oricărui prizonier de război are loc într-un context special – și dificil. Pentru că atunci când oferă răspunsuri, subiectul ia cel mai probabil reacția celor care l-au capturat sau chiar perspectiva unor pedepse.
ONU a constatat tratamentele rele aplicate prizonierilor – inclusiv execuții, bătăi și tortură – în ambele tabere ale războiului, deși relatările ucrainenilor din detenția rusă indică abuzuri mult mai răspândite și mai grave din partea forțelor Kremlinului, la toate nivelurile.
„Vreți o viață nouă?”
Înainte de a ajunge pe front, Merk a fost deținut într-o închisoare rusă.
El s-a alăturat unității Storm Z a armatei ruse, nou înființată și formată din foști prizonieri, după ce a executat două luni dintr-o condamnare de doi ani și jumătate de închisoare.
Anterior, Merk petrecuse mai mulți ani în închisoare după ce a ucis o persoană, involuntar, în timp ce se afla în stare de ebrietate, a spus el.
După două luni de închisoare, în închisoare a sosit un bărbat în „costum verde” de la Ministerul rus al Apărării, în căutare de recruți. Merk a declarat că mai mult de jumătate dintre deținuții din închisoarea sa se oferiseră deja voluntari pentru a lupta în organizația privată Wagner, înainte ca el să ajungă în penitenciar, în martie.
„Au venit cei de la Serviciul de Apărare și au spus: «Vreți o viață nouă? Vreți să începeți cu o foaie albă? Veniți, este destulă muncă pentru toată lumea». Au spus: «Este destulă muncă pentru toată lumea. Puteți construi case acolo»”, a relatat Merk pentru New York Times.
El a explicat că a interpretat oferta ca fiind o modalitate de a deveni muncitor în construcții în armată. Și a spus că singura sa înțelegere a războiului din Ucraina a venit de la televizor, în închisoare. Nu și-a dat seama inițial că va fi trimis la luptă.
„Nu au spus nimic despre asta – că vor fi împușcături, război. Ni s-a spus: «Va trebui să construim Ucraina». Asta e tot. Ne-au pus într-o mașină și ne-au dus la aeroport”, a continuat el.
„Toată lumea s-a dus, de ce nu m-aș fi dus și eu?”
Merk a mai spus că a ajuns în avion cu o mașină de poliție. „Erau opt mașini cu prizonieri,” a spus el. „Am fost aduși în hangar. Am semnat contractul – când l-am citit, am înțeles deja”, a explicat omul.
Merk se alăturase, fără să știe, companiei Storm Z, o unitate militară rusă formată din deținuți. Aceasta a fost creată în ultimele luni, după modelul programului Wagner pentru deținuți, care a fost folosit pe scară largă în estul Ucrainei.
El a presupus că a fost recrutat împreună cu alți aproximativ 300 de deținuți. Nu i s-a dat nicio formă de identificare personală. Dar atunci când a semnat contractul de șase luni, cu opțiune de prelungire, a existat o fotocopie a pașaportului său, astfel încât să poată obține un card bancar și să-și primească salariul.
În momentul capturării sale, a declarat Merk, încă nu fusese plătit.
„Am fost un prost. Toată lumea s-a dus, de ce nu m-aș fi dus și eu? Sunt și eu om, până la urmă”, a povestit el pentru New York Times.
„M-am gândit că dacă mă duc aici, măcar voi construi ceva. Măcar să fac niște bani, să-mi cumpăr o cameră. Mi-aș face o familie, mi-aș găsi una, măcar aș fi într-o familie. Ei bine, îmi doream o viață. O să-mi găsesc o femeie cu un copil, măcar o să trăiesc”, a spus el.
Merk a ajuns undeva în estul Ucrainei la sfârșitul lunii mai și a fost repartizat într-o tabără de instrucție. Acolo, a învățat să folosească o armă și a primit ceva pregătire medicală. Comandanții săi erau, de asemenea, foști prizonieri și își câștigaseră rangul pur și simplu prin longevitate, a presupus el.
„Ne-am antrenat pentru a săpa tranșee. Am învățat cum să dezasamblăm și să reasamblăm o pușcă automată. Cum să evacuăm (linia frontului) cu o targă. Ne-au arătat ce trebuie să facem când cineva este împușcat în gât și cum să facem o injecție care calmează durerea”, a spus el pentru cotidianul american.
„Veți fi carne de tun”
Când lui Merk i s-a oferit o armă, a știut că va merge pe linia întâi, spre deosebire de alți deținuți care fuseseră trimiși să lucreze în sala de mese a bazei.
„Atunci am înțeles totul. Mă îndrept spre moarte. Arătau cu degetul: «Tu, tu și tu mergeți să săpați». Ne-au adunat laolaltă, câte 25, 30 de persoane pe rând. Ne-au spus că veți merge la poligonul de tragere, ca să învățați să trageți. Și în loc de poligon de tragere, am fost aduși direct aici”, a continuat Merk.
Proviziile erau mereu puține. „Aveam câte două rații fiecare – și nu aveam apă. Unii soldați mureau de foame. Erau forțați doar să sape, să sape, să sape, să sape și asta era tot. Zi și noapte. Eram noi, abia venisem. Ne-au spus: «Veți fi carne de tun»”.
Merk petrecuse doar câteva zile săpând și nu avea nicio idee despre locul în care se afla pe linia frontului atunci când a fost capturat. Soldații ucraineni au spus că soldatul s-a predat lângă Bahmut, orașul, capturat de ruși în luna mai.
„Ne-au adus noaptea. Nu erau tufișuri acolo, eram aproape într-un câmp. Am găsit un loc, ne-am întins ca să trecem peste noapte și să începem să săpăm dimineața. A venit dimineața – nu mai erau decât cadavrele de mai înainte. Cadavre, numai cadavre. Era după ce toată lumea fusese ucisă acolo”, a spus el.
„Tranșeele care erau acolo fuseseră aruncate în aer. A trebuit să săpăm tranșee noi. Căutam un loc unde să săpăm”, a continuat Merk. Nu au mai avut timp pentru așa ceva însă.
Când a început atacul ucrainean, nouă soldați săpau tranșee alături de el. Patru dintre ei au fost capturați. El nu știe ce s-a întâmplat cu ceilalți.
„Am crezut că vom fi trimiși la muncă, dar ne-au trimis să murim”, a concluzionat Merk.
Foto: Profimedia
