Declarațiile lui Donald Trump, care a spus sâmbătă că ar încuraja Rusia să atace statele NATO ce nu își respectă angajamentele financiare pentru apărare, au stârnit un șoc în Europa, dar au fost primite cu bunăvoință, indiferență sau chiar susținere în rândul elitelor republicane și sugerează o tendință a politicii americane, scriu New York Times, Washington Post și BBC.
În vreme ce altădată se delimitau de comentariile controversate ale lui Trump, sau chiar le criticau, oficialii republicani au adoptat o poziție mult mai conciliantă după ce fostul președinte a declarat sâmbătă, într-un discurs electoral, că „ar încuraja Rusia să facă orice naiba își dorește” cu un stat membru NATO care nu își respectă angajamentele financiare.
Într-o discuție cu jurnaliștii, duminică seară, senatorul republican Lindsey Graham a părut surprins chiar și de faptul că a fost întrebat despre remarca lui Trump, scrie New York Times.
„Mai lăsați-mă în pace, este vorba de Trump”, a spus Graham, sugerând că fostul președinte este cunoscut pentru declarațiile sale controversate.
„Tot ce pot să spun este că în timp ce Trump era președinte, nimeni nu a invadat pe nimeni. Cred că scopul aici este de a-i face pe oamenii să plătească”, a spus senatorul, cu referire la angajamentele asumate de membrii NATO de a cheltui 2% din buget pentru apărare.
Senatorul Marco Rubio, cel mai important reprezentant al Partidului Republican în Comisia de informații a Senatului, a avut și el un ton asemănător în timp ce a explicat duminică, la CNN, de ce nu a fost deranjat de declarații.
„El a explicat cum a folosit pârghiile pentru a-i determina pe oameni să facă un pas în față și să devină mai activi în NATO”, a spus Rubio, sugerând că Trump a făcut ce au făcut și alți președinți americani, care au îndemnat membrii NATO să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.
„Nu am nicio îngrijorare, pentru că el a mai fost președinte. Știu exact ce a făcut și ce va face cu alianța NATO. Dar trebuie să existe o alianță”, a spus el, adăugând că partenerii europeni ai SUA trebuie să joace un rol mai activ.
Atunci când au existat critici în interiorul partidului, acestea au venit de la singura rivală a lui Trump în cursa primară republicană pentru președinție, Nikki Haley. Ea a spus că nu ar lua niciodată „partea cuiva care a invadat o țară” și a amintit că jumătate de milion de oameni au murit sau au fost răniți din cauza lui Putin.
Un partid tot mai asemănător cu Trump
Apărarea declarațiilor lui Trump reflectă traiectoria unui partid pe care fostul președinte l-a transformat în mare măsură, scrie New York Times.
În urmă cu opt ani, când Trump se afla în plină campanie pentru prima sa candidatură la președinție, senatorul Lindsay Graham era un apărător al valorilor internaționaliste ale Partidului Republican împotriva a ceea ce el a perceput ca fiind amenințarea acută a izolaționismului lui Trump.
În calitate de camarad al senatorului John McCain, Graham a călătorit prin țară avertizând despre pericolul reprezentat de Trump. Dar, după ce Trump a câștigat președinția, Graham a devenit un prieten și un consilier apropiat al acestuia și a fost primit în cercul intim al lui Trump.
Mulți alții au urmat o cale similară. În 2016, Rubio, care a concurat împotriva lui Trump pentru nominalizarea partidului, a spus că acesta este „escroc” și a avertizat cât de periculos ar fi dacă i s-ar încredința codurile nucleare.
După ce Trump a câștigat, Rubio a lăsat aceste sentimente deoparte, a devenit prieten cu Trump și acum are șanse de a fi nominalizat pentru postul de vicepreședinte.
Alți republicani importanți au emis de asemenea poziții de susținere a lui Trump.
Senatorul Tom Cotton din Arkansas, unul dintre cei mai duri republicani în materie de apărare națională, a sugerat că statele europene din cadrul alianței trebuie să facă mai mult pentru a-și susține propria apărare împotriva unor eventuale incursiuni rusești.
„Țările NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, cum ar fi Germania, încurajează deja agresiunea rusă, iar președintele Trump nu face decât să tragă un semnal de alarmă”, a declarat Cotton într-un interviu.
„Puterea, nu slăbiciunea, descurajează agresiunea. Rusia a invadat Ucraina de două ori sub Barack Obama și Joe Biden, dar nu și sub Donald Trump”, a spus el.
Dar este discuția invocată de Trump reală?
Nu este pentru prima dată când Trump face public referire la necesitatea ca statele NATO să își crească cheltuielile pentru apărare.
În 2018, la summitul NATO de la Bruxelles, el a făcut declarații dure, sugerând de asemenea că Statele Unite ar putea să nu-și respecte angajamentul de a-i apăra pe alți membri ai alianței, dacă aceștia nu plătesc mai mulți bani.
Mai mulți diplomați care au participat la acea reuniune – inclusiv consilieri de rang înalt ai lui Trump – au declarat însă pentru Washington Post că amenințările acestuia au fost considerabil mai blânde decât versiunea pe care a relatat-o de data aceasta.
În discursul de sâmbătă, Trump a povestit că schimbul de replici l-a vizat pe unul dintre președinții „unei țări mari”, care l-a întrebat dacă SUA i-ar mai apăra națiunea, în cazul în care ar fi invadată de Rusia.
„Ei bine, dacă nu plătim, tot ne veți proteja?“, ar fi întrebat liderul care nu a fost numit. „Absolut nu. De fapt, aș încuraja Rusia să facă orice naiba își dorește. Trebuie să plătești. Trebuie să-ți plătești facturile”, i-ar mai transmis Trump liderului cu care dialoga, potrivit propriei versiuni.
John Bolton, consilierul pe probleme de securitate națională al lui Trump în 2018 și acum un critic vocal al fostului său șef, a declarat că fostul președinte a făcut într-adevăr presiuni asupra partenerilor NATO pentru a crește cheltuielile militare – un obiectiv urmărit de altfel de mai multe administrații în ultimele decenii.
„Dar nu a spus nimic despre faptul că nu ar apăra pe cineva împotriva Rusiei”, a declarat Bolton, citat de Washington Post.
În ceea ce privește veridicitatea anecdotei, Bolton a spus că Trump „probabil că a pus la un loc mai multe discuții”. „El inventează astfel de conversații”, a spus Bolton. „Dar chiar dacă conversația poate fi inventată, probabil că el crede în ceea ce spune”, a spus Bolton.
Europenii înțeleg mesajul
Reală sau nu, anecdota relatată de Trump ilustrează o nemulțumire tot mai puternică a SUA față de Europa, în ceea ce privește angajamentul pentru apărare, scrie Washington Post.
Înainte de Trump, președintele Barack Obama s-a plâns și el de cheltuielile europene prea mici pentru apărare, deși a făcut-o mai politicos. Iar implicarea fermă a administrației lui Joe Biden în războiul din Ucraina, și în susținerea aliaților, ascunde această frustrare împărtășită de mai mulți de la Washington.
Biden și Trump fac parte dintr-o generație din ce în ce mai restrânsă de lideri americani care au crescut în timpul Războiului Rece, dar politicienii mai tineri din ambele tabere din SUA sunt mai puțin marcați de urmările celui de-al Doilea Război Mondial și de competiția cu Uniunea Sovietică, scrie cotidianul american
Abandonarea Ucrainei de către Partidul Republican în ultimele luni nu este decât cel mai recent efect al acestei tendințe.
Timp de luni de zile, cererea de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, formulată de Biden, a rămas blocată în Congres, într-un moment în care armata ucraineană rămâne fără obuze și echipamente militare de bază pe front.
Această tendință politică de la Washington reprezintă un mesaj pentru Europa.
Congresul a luat într-adevăr măsuri pentru a face mai dificilă retragerea din NATO a oricărui viitor președinte american – dar angajamentele formale ale Washingtonului față de alianță ar putea fi mai puțin relevante decât intenția Casei Albe de a-și susține promisiunile prin acțiuni militare, spun experții.
În Europa, dincolo de reacțiile critice, oficialii au dat semne că înțeleg mesajul și că trebuie să facă mai multe pentru a-și asigura singuri apărarea.
„Declarațiile nesăbuite privind securitatea NATO și solidaritatea articolului 5 servesc doar intereselor lui Putin”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.
„Ele nu aduc mai multă securitate sau pace în lume”, a scris el pe X, adăugând că declarațiile „subliniază din nou necesitatea ca UE să își dezvolte urgent autonomia strategică și să investească în continuare în apărare“.
„Nu sunt plătit să fiu îngrijorat”, a declarat și președintele leton Edgars Rinkevics, care a participat la summitul NATO din 2018 la care Trump pare să se refere în comentariile sale.
El a precizat că Letonia cheltuiește 2,4% din PIB pentru apărare, cu mult peste angajamentele NATO.
„Ceea ce este important”, a spus el, este că „Europa trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, pentru capacități și să accelereze producția de apărare, indiferent cine câștigă în SUA. Este în interesul nostru vital”, a spus el.
Trump nu are „nicio valoare, nicio expertiză internațională, o mentalitate pur tranzacțională”, a declarat și Sergey Lagodinsky, un membru german al Parlamentului European care este membru al Partidului Verde, una dintre principalele voci din țara sa care militează pentru creșterea investițiilor în apărare.
„Așadar, este un avertisment pentru noi. Trebuie să devenim mai serioși în privința propriilor noastre capacități”, a spus oficialul.
Potrivit cifrelor publicate de NATO pentru 2023, 19 dintre cele 30 de țări membre cheltuiesc sub 2% din PIB-ul anual pentru apărare, printre acestea fiind Germania, Norvegia și Franța, scrie BBC.
Dar majoritatea țărilor care se învecinează cu Ucraina, Rusia sau cu Belarus, depășesc acest prag.
Cu peste 3,9% din PIB-ul său anual, Polonia cheltuiește chiar mai mult decât SUA. România, Ungaria, Finlanda și statele baltice Letonia, Lituania și Estonia se situează între 2,3 și 2,7%.
