Orașul Amsterdam s-a săturat de petreceri de burlaci și de petrecăreții amatori de petreceri sălbatice. Un test online este cea mai recentă strategie cu care Amsterdam speră să descurajeze turiștii neplăcuți.
Un test care deocamdată nu are destulă forță
Testul se numește Reguli în Amsterdam și este menit să apară în rezultatele căutării despre oraș. Acesta vă întreabă motivele pentru care doriți să vizitați capitala olandeză. Dacă răspundeți: pentru o petrecere de burlaci, un pub sau pentru a fuma marijuana în public, vi se va spune că veți fi dezamăgit, pentru că nu mai este permis.
Testul este doar unul dintr-o serie lungă de experimente cu care Amsterdam a încercat să reducă dezordinea cauzată de hoardele de turiști care vin în oraș să petreacă sălbatic.
Aceasta a inclus nu doar reclame adresate potențialilor turiști, ci și măsuri concrete în interiorul orașului. Schimbarea orelor de închidere a barurilor din cartierul roșu, de exemplu, a îmbunătățit ușor lucrurile pentru rezidenți. Altele, cum ar fi interzicerea fumatului de marijuana în public, sunt greu de aplicat.
În prezent, niciuna dintre strategiile Amsterdamului nu a condus însă la o soluție reală a problemei. Cifrele brute spun povestea reală: numărul turiștilor continuă să crească.
În 2023, numărul celor care au dormit doar o noapte în oraș a crescut cu 21%, până la 9 milioane. Acest lucru readuce Amsterdamul la nivelurile de dinainte de pandemie, în timp ce orașul se așteaptă ca numărul de vizitatori să atingă niveluri record în următorii ani.
Marea întrebare acum este: cât de mulți turiști mai poate accepta acest oraș relativ mic de 900.000 de locuitori? Străzile înguste, aleile și podurile din centrul fragil și istoric din secolul al XVII-lea nu au fost pur și simplu concepute pentru a permite trecerea unor mulțimi mari de oameni.
Locuitorii se plâng că nu mai pot să trăiască normal în propriile lor cartiere
Locuitorii obișnuiți ai cartierului roșu se simt înghesuiți de mulțimea de turiști care uneori chiar îi împiedică să ajungă la casele lor.
Soarta lor este comparabilă cu cea a venețienilor care au protestat recent împotriva introducerii unei taxe de intrare în oraș de 5 euro pentru turiștii de o zi – o altă încercare de a reduce supraturismul. Ei simt că aceasta reduce orașul la un parc tematic și nu le va îmbunătăți condițiile de viață de zi cu zi.
Foto: Hepta/Zuma Press / Fabio Sasso.
În urmă cu doi ani se vorbea despre adăugarea porților de acces și a taxelor de intrare pentru cartierul roșu. Acel plan a fost abandonat rapid: pur și simplu sunt prea multe alei care duc la bordeluri și, din nou, prezintă în mod explicit cartierul drept un parc turistic.
Această situație nu se limitează la Amsterdam și Veneția.
În toată Europa, factorii de decizie politică recunosc că numărul de turiști în multe destinații populare este insuportabil, dar nu par să abordeze rădăcina problemei.
Politicianul local Sofyan Mbarki crede că problema majoră este imaginea Amsterdamului ca loc în care orice e posibil. Cu ajutorul testului online, el speră să schimbe modul în care vizitatorii gândesc despre oraș. Dar adevărul este că o imagine problematică nu poate fi schimbată peste noapte.
Primărița Amsterdamului, Femke Halsema, este conștientă de acest lucru. În urmă cu cinci ani, ea a propus cu îndrăzneală închiderea bordelurilor cu ferestre din cartierul roșu – o mișcare îndrăzneață, având în vedere că mulți localnici consideră că prostituția la fereastră este o parte integrantă a folclorului orașului. Treptat, tot mai multă lume realizează că ceea ce se întâmplă în cartierul roșu nu are nicio legătură cu folclorul.
Halsema s-a confruntat adesea cu o opoziție acerbă. Interesant este că partidele de stânga (inclusiv propriul ei partid GreenLeft) au rezistat planurilor ei.
Antreprenorii nu vor să renunțe la veniturile garantate de supraturism
În 2021, ea a propus o altă măsură: să permită doar rezidenților olandezi să intre în cafenele. Între timp, activiștii care au luptat cu supraturismul ani de zile au părăsit arena din pură frustrare.
Ei simt că nu se potrivesc puternicelor grupuri de lobby ale antreprenorilor, care obțin profituri atât de mari în cartierul roșu, încât pot finanța cu ușurință campanii împotriva propunerilor nefavorabile ale primarului.
În schimb, rezidenții sunt fragmentați în diferite grupuri mici de acțiune, cu foarte puține finanțări. Adesea se concentrează pe problemele specifice din partea lor din cartier, în loc de problema mai largă.
Fie că este vorba de Veneția, Amsterdam sau orice alt oraș european afectat de supraturism, un lucru a devenit clar: atunci când se confruntă cu o problemă dramatică, sunt necesare măsuri dramatice.
În timp ce conversația din Amsterdam se concentrează adesea pe cartierul roșu și pe un anumit tip de turist, pur și simplu nu este suficient să încerci să diminuezi neplăcerile cauzate de un grup: trebuie abordat volumul total de turiști.
