Peste 60 de țări, reprezentând jumătate din populația lumii, vor avea alegeri în 2024, cu aproximativ 4 miliarde de oameni care vor vota la alegerile prezidențiale, parlamentare și locale. Democrația globală este pusă la încercare, scriu jurnaliștii străini.
„Până la sfârșitul anului 2024, vom ști dacă democrația trăiește sau moare”, spune jurnalista Maria Ressa, laureată a premiului Nobel pentru pace, pentru Politico.
Sunt alegeri cu miză mare în națiuni precum SUA, India, Taiwan, dar și în state autocratice, precum Rusia, Iran sau Belarus.
Unele dintre ele sunt democrații consacrate, unele sunt în devenire, în timp ce altele sunt autocrații cu voturi și cu puține opțiuni reale. Toate aceste alegeri însă reprezintă „un an de cotitură pentru conceptul de democrație în sine”, crede și sociologul Andrew Perrin, de la Universitatea Johns Hopkins, citat de Al Jazeera. Creșterea violenței etnice, măsurile menite să slăbească sistemul judiciar, controalele asupra puterii executivului, toate astea sunt amenințări reale la adresa democrației. Dar Perrin remarcă faptul că popularitatea democrației rămâne ridicată.
80% dintre oameni
își doresc să trăiască într-o democrație
Procentul este scos dintr-un sondaj realizat anul trecut de Open Society Foundations în rândul a peste 36.000 de oameni din 30 de țări. Dar cel mai dur test acum urmează.
Iată câteva alegeri-cheie din 2024 care ar putea influența lumea și viitorul democrației.
SUA, alegeri prezidențiale. Rusia, pur formale
În Statele Unite va avea loc poate cel mai important scrutin, pe finalul anului. În 5 noiembrie, americanii își vor alege al 60-lea președinte, la alegerile prezidențiale 2024. Donald Trump este văzut favorit în fața lui Joe Biden, scrie presa americană. Alegerile sunt înconjurate de scandal, după ce Trump a fost eliminat de pe buletinele de vot din mai multe state americane, din cauza proceselor în care este implicat.
La alegerile din 2024, Donald Trump este văzut favorit. Foto: 123rf
O a doua mare putere a lumii, Rusia, își alege și ea președintele în 17 martie. Alegerile sunt însă văzute de mulți drept o formalitate, pentru că actualul lider al Kremlinului nu și-a părăsit scaunul din 2000 și este așteptat să obțină al cincilea mandat, conform AFP. Putin are 15 contracandidați.
Europarlamentarele
În iunie, cele 27 de state ale Uniunii Europene vor vota europarlamentarii. Sunt peste 400 de milioane de alegători așteptați la urne între 6 și 9 iunie – diferit în funcție de fiecare stat în parte. În România, au loc în 9 iunie. Vor fi aleși 720 de reprezentanți în Parlamentul European.
27 de state ale Uniunii Europene își vor vota europarlamentarii în acest an. Foto: 123rf
Scandaluri de corupție în Bangladesh și Pakistan
Actualul prim-ministru din Bangladesh, Sheikh Hasina, va încerca să obțină un al cincilea mandat, după ce opoziția a făcut câțiva pași înapoi. Mirza Fakhrul Islam Alamgir, liderul Partidului Naționalist și principalul contracandidat al lui Hasina, a fost arestat în octombrie în urma violențelor care au izbucnit în timpul manifestărilor antiguvernamentale din Dhaka care au ucis un polițist și un protestatar și au rănit multe alte persoane. Alamgir ar putea să iasă pe cauțiune abia săptămâna viitoare, după alegeri.
Sheikh Hasina face parte din Liga Awami și este la putere din 2009. Partidul Naționalist din Bangladesh a boicotat în mod repetat alegerile, acuzând ingerințe din partea guvernului. Naționaliștii au cerut un guvern interimar, nonpartizan, care să conducă alegerile, dar actualul guvern s-a împotrivit. Proteste au fost și sâmbătă, 6 ianuarie, cu doar o zi înainte de alegeri.
Lideri ai BNP, dar și mai mulți activiști s-au confruntat cu arestări și violențe din partea poliției și a susținătorilor partidului de guvernământ. În urma mitingului din 28 octombrie, de la Dhaka, cel puțin 10.000 de activiști ai opoziției au fost arestați, potrivit Human Rights Watch.
Există, de asemenea, și îngrijorări privind scandalurile de corupție și încetinirea creșterii economice.
„Alegerile din 2024 din Bangladesh pot deveni cele mai importante alegeri din istoria țării”, a spus Ali Riaz, președintele Departamentului de Politică și Guvernare de la Universitatea de Stat din Illinois, pentru Al Jazeera. Lipsa unei opoziții viabile, crede Riaz, poate duce la o autocrație.
Bangladesh are o populație de 170 de milioane de locuitori. Peste 1.800 de candidați vor concura pentru cele 300 de locuri din parlamentul național din Bangladesh. În total, s-au înregistrat 27 de partide politice.
Afișe de campanie electorală și un banner al lui Sheikh Hasina, prim-ministrul Bangladeshului. Foto: Profimedia
Alegerile parlamentare din Pakistan au loc în 8 februarie. În prezent, Pakistanul este condus de un guvern interimar, după ce fostul premier Imran Khan, ales în iulie 2018, a fost înlăturat în urma unui vot de neîncredere în aprilie 2022.
Asta a creat puternice tensiuni politice. În 9 mai 2023, Khan a fost arestat, iar mai apoi, în vară, a fost condamnat la 3 ani de închisoare. El a fost acuzat că a primit cadouri pe care mai apoi le-a vândut ilegal. Khan a negat acuzațiile.
Odată cu el au mai fost arestați 5.000 de susținători și colaboratori ai PTI, partidul din care a făcut parte Khan. Mai mulți alți membri au ieșit din partid. Khan a încercat să se înscrie la alegeri, dar candidatura sa a fost respinsă.
Rasul Bakhsh Rais, profesor de științe politice la Universitatea de Științe Administrative din Lahore, e de părere că toate aceste întâmplări au descurajat participarea politică și au sporit impresia că alegerile vor fi fraudate în favoarea unuia dintre partidele politice majore ale țării, Liga Musulmană Pakistaneză (Nawaz) sau Partidul Popular Pakistanez (PPP).
„S-ar putea să nu asistăm la o participare entuziastă a populației”, a declarat Rais, adăugând că se așteaptă ca prezența la vot la viitoarele alegeri să fie cea mai scăzută din istoria Pakistanului.
Pakistan are o populație de peste 241 de milioane de locuitori și 127 de milioane de alegători înregistrați, potrivit Al Jazeera.
Taiwan, o miză politică uriașă
În 13 ianuarie, Taiwanul își va alege un nou președinte într-o cursă electorală critică, ce ar putea redefini relația insulei cu China. Beijingul revendică de mult timp Taiwanul autoguvernat ca provincie separatistă și a dominat alegerile de pe insulă încă de la primele alegeri din 1996.
Cursa din acest an pentru înlocuirea președintelui Tsai Ing-wen are loc într-un moment în care Taiwanul este un punct-cheie pentru relația dintre SUA și China. Pe lângă geopolitică, salariile mici și creșterea prețurilor locuințelor se numără printre provocările interne care apasă alegerile din acest an.
Trei candidați sunt în cursă pentru a o înlocui pe actuala președintă a Taiwanului, Tsai Ing-wen: William Lai Ching-te din partea DPP, care susține vehement independența Taiwanului, Hou You-yi, fost polițist pe care BBC îl descrie drept „reticent”, și fostul primar al Taipeiului, Ko Wen-je, din partea Partidului Popular din Taiwan.
Afișe electorale în Taiwan, Taipei. Foto: Profimedia
Mizele sunt mari pentru că China amenință cu război dacă DPP continuă să rămână la putere. Guvernul chinez face de mai mulți ani presiuni asupra Taiwanului. În acest moment, Lai este favoritul, scrie presa străină.
În mesajul său de Anul Nou, președintele Chinei, Xi Jinping, a spus că reunificarea cu Taiwan este „inevitabilă”, potrivit Reuters.
Și Portugalia se confruntă cu o ascensiune a extremei drepte
Portugalia va avea alegeri anticipate în 10 martie, după demisia prim-ministrului Antonio Costa, implicat într-un scandal de corupţie. Costa a rămas pe funcție ca interimar, însă parlamentul a fost dizolvat.
Sondajele poziționează la egalitate Partidul Socialist al lui Nuno Santos și opoziția conservatoare, Partidul Social Democrat. În schimb, din urmă vine Chega, un partid de extremă dreapta, cu 17% în sondaje, la distanță mică de principalele două partide. Chega a fost de mai multe ori criticat pentru discursul său rasist și împotriva comunității LGBTQ+.
Alte alegeri de urmărit
Și indonezienii vor vota în februarie în cadrul celor mai mari alegeri: într-o singură zi își vor alege președintele, vicepreședintele și aproape 20.000 de reprezentanți pentru parlamentele districtuale, provinciale și naționale. Indonezia a trecut la democrație în 1998, dar încă este dominată de anumite personalități politice care și-au stabilit proeminența în timpul regimului autoritar al lui Soeharto, notează Al Jazeera.
Vor avea alegeri și în India, în mai 2024. Peste 945 de milioane de indieni vor vota partidele parlamentare. Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului naționalist actual Narendra Modi, este dat câştigător de sondaje.
Alegerile din toamnă, din Austria, sunt printre cele mai importante, în condițiile creșterii amenințării extremei drepte. Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreapta, are 30% din voturi, spun sondajele locale.
Mexic are șansa ca pe 2 iunie să-și desemneze prima președintă din istoria țării. Sunt în cursă Claudia Sheinbaum, care a fost înainte primar al capitalei, și Xochitl Galvez.
Claudia Sheinbaum. Foto: Profimedia
În Iran, alegerile legislative au loc în 1 martie și vin într-un context agitat, la un an și jumătate de la moartea Mahsei Amini. Tânăra de 22 de ani a fost arestată în septembrie 2022 de poliția moravurilor pentru că nu purta adecvat vălul islamic. Familia și susținătorii ei spun că a fost ucisă, în timp ce autoritățile iraniene susțin că tânăra a decedat din cauza unei afecțiuni medicale. Moartea ei a dus la izbucnirea unor manifestări antiguvernamentale de amploare în Iran și a generat o mișcare globală cunoscută sub numele de „Femeie, viață, libertate”, care solicită încetarea impunerii de către Iran a vălului pentru toate femeile.
Peste 40 de candidați au fost excluși din cursa pentru alegeri pe motiv că nu sunt calificați ideologic, dar criticii îl acuză pe președintele Ebrahim Raisi că doar a vrut să reducă la tăcere opoziția.
Alegeri și în România
România va avea anul acesta patru tururi de alegeri: locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. Aproape 19 milioane de români din cele 22 de milioane sunt așteptați la vot.
Momentan, este stabilită doar data pentru alegerile europarlamentare, 9 iunie. În actualul mandat al Parlamentului European, România are 32 de europarlamentari. Prezența la urne la alegerile pentru Parlamentul European aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, potrivit Europa Liberă. Dacă în 2009, prezența a fost de sub 28%, la scrutinul din 2019, peste 51% dintre românii cu drept de vot au decis cine să-i reprezinte în Parlamentul de la Strasbourg și Bruxelles.
Media prezenței la vot în UE, în 2019, a fost de 50,66 la sută.
Nu a fost stabilit calendarul celorlalte alegeri, dar PNL vrea comasarea alegerilor locale cu primul tur pentru prezidențiale. Planul propus de liberali prevede ca acest prim tur să aibă loc în septembrie, iar turul doi, în luna octombrie.
Foto ilustrativ: 123rf
