Peste 192.000 de elevi au intrat în clasa pregătitoare în 2014. Nouă ani de școală mai târziu, susțin cel puțin o probă la Evaluarea Națională 154.600 de elevi. 38.000 de copii, cât populația orașului Mediaș, nu apar în statisticile oficiale.
Pornind de la aceste date, Școala 9 a analizat rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar și a descoperit că mii de elevi se pierd în același fel în fiecare generație care încheie gimnaziul.
În timp ce Ministerul Educației explică diferența prin numărul repetenților și al olimpicilor, care nu sunt obligați să susțină examenele, specialiștii atrag atenția că e un fenomen ce trebuie privit din mai multe direcții.
Generația care a dat acum Evaluarea Națională este cea care a intrat în 2014 în clasa pregătitoare. În anul școlar 2014-2015 erau 192.686 de copii înscriși în clasa pregătitoare, potrivit datelor obținute de Edupedu de la Institutul Național de Statistică.
Pe parcursul anilor școlari, numărul elevilor din această generație a fost în continuă scădere, conform aceleiași surse, ajungând ca în septembrie 2022, la începutul clasei a VIII-a, să intre la ore 177.657 de elevi, în care sunt însă incluși și aproape 5.800 de elevi repetenți din anul precedent.
Ministerul nu a spus explicit câți absolvenți de clasa a VIII-a sunt, dar a anunțat, înaintea examenelor, că 161.654 au fost înscriși la Evaluarea Națională. Practic, 1 din 10 adolescenți nu a fost înscris la examene.
Trăgând linie, generația 2023 a absolvenților de gimnaziu a început cu 192.686 de elevi și a intrat în Evaluare, nouă ani mai târziu, cu 154.600. Adică cu 38.000 de copii mai puțin.
Cifra este echivalentul populației orașului sibian Mediaș sau a orașului Bragadiru, din județul Ilfov.
Mii de elevi se pierd în sistem în fiecare generație
Autoritățile nu au vorbit niciodată aprofundat despre asta, cu toate că ultimul raport privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd în sistem în fiecare generație.
Procentul de pierderi școlare, deși în scădere în ultimul deceniu, a fost tot timpul peste 10%. Ba chiar a depășit 20 de procente la începutul anilor 2000.
De exemplu, din aproape 157.000 de elevi înscriși în clasa I în anul școlar 2013-2014, au absolvit clasa a VIII-a 140.600. Peste 16.000 de elevi, reprezentând în jur de 10% din cei care au intrat în școală, au dispărut din evidențe.
<div class=”infogram-embed” data-id=”e2d4152a-909b-496d-a778-ce5f9da9dc4c” data-type=”interactive” data-title=”Elevii care au rămas repetenți sau au abandonat”></div><script>!function(e,i,n,s){var t=”InfogramEmbeds”,d=e.getElementsByTagName(“script”)[0];if(window[t]&&window[t].initialized)window[t].process&&window[t].process();else if(!e.getElementById(n)){var o=e.createElement(“script”);o.async=1,o.id=n,o.src=”https://e.infogram.com/js/dist/embed-loader-min.js”,d.parentNode.insertBefore(o,d)}}(document,0,”infogram-async”);</script><div style=”padding:8px 0;font-family:Arial!important;font-size:13px!important;line-height:15px!important;text-align:center;border-top:1px solid #dadada;margin:0 30px”><a href=”https://infogram.com/e2d4152a-909b-496d-a778-ce5f9da9dc4c” style=”color:#989898!important;text-decoration:none!important;” target=”_blank”>Elevii care au rămas repetenți sau au abandonat</a><br><a href=”https://infogram.com” style=”color:#989898!important;text-decoration:none!important;” target=”_blank” rel=”nofollow”>Infogram</a></div>
Generația 2012-2020 a avut pierderi școlare de aproape 11,6%. Cea dinainte, 15,3%. Generația 2003-2011, aproape 21%.
Explicațiile autorităților: repetenți sau olimpici
Cum a dispărut, în nouă ani, 20% din generația care a intrat în școală în septembrie 2014? Unde se pierd anual zeci de mii de elevi din statistici?
Secretarul de stat în Ministerul Educației Florian Lixandru spunea zilele trecute, într-o intervenție la TVR, că e vorba în special de două cauze: elevii au rămas repetenți sau „nu doresc să susțină Evaluarea Națională”. Lixandru s-a raportat la diferența de 16.000 de elevi dintre cei care erau înmatriculați în clasa a VIII-a la începutul anului școlar și cei înscriși la Evaluarea Națională.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației
Deși elevii nu sunt, într-adevăr, obligați să se prezinte la cele două examene, școlile sunt, în schimb, obligate să înscrie toți absolvenții. Înscrierea se face de secretariatele școlilor, conform legii, nu depun elevii vreo cerere în acest sens, așa cum se întâmplă în cazul Bacalaureatului.
Lixandru a venit apoi cu câteva explicații suplimentare: printre „pierderi” sunt și elevii corigenți sau cei cu cerințe educaționale speciale (CES), care nu sunt obligați să susțină Evaluarea Națională, precum și elevi olimpici, care pot fi admiși la liceu fără ea, peste numărul de locuri alocat unei clase.
Ministerul pune la un loc copiii care abandonează școala din cauza sărăciei și pe cei care se mută în altă țară
Raportul ministerului împarte pierderile școlare de la sfârșit de clasa a VIII-a în elevi repetenți și abandon. Calculul este făcut prin raportarea la absolvenți, nu la elevii care dau efectiv Evaluarea Națională.
Astfel, din generația 2003-2011, au terminat cu aproape 21% mai puțini elevi decât au început ciclul preuniversitar. Din acest procent, doar 1,7% sunt repetenți, restul fiind elevii care au abandonat școala. În definiția ministerului, abandon include și migrație, adică acei elevi care s-au mutat de la o școală din România la o școală din altă țară, exmatriculare, deces și situație școlară neîncheiată.
Diferența între un procent și altul este la fel de mare și în generația următoare: 2,2% repetenți – 17,3% abandon. Procentul abandonului, așa cum este el definit în acest caz, s-a înjumătățit în 2020-2021 față de cât era în urmă cu 10 ani, dar a rămas la un nivel ridicat.
După cum arată statisticile din raportul stării învățământului preuniversitar, cam 5.000-6.000 de elevi rămân repetenți în fiecare clasă a VIII-a. Numărul lor este însă compensat de elevii repetenți din anul anterior și preluați la începutul anului școlar pentru a mai face o dată clasa, astfel că nu sunt puși la socoteală.
Dar dacă scoatem repetenții de la fiecare clasă dintr-un ciclu, rămânem cu acel număr de elevi care „se pierd” și intră, laolaltă, fără nicio explicație suplimentară, în categoria „abandon” din rapoartele anuale ale Ministerului Educației.
Punerea la grămadă a unor categorii, pe de-o parte, și raportarea la numărul de copii care susțin examenele naționale, pe de alta, provoacă o eroare de analiză a datelor, remarcă specialiștii în educație consultați de Școala 9, pentru că acestea nu reflectă, de fapt, realitatea.
Cine sunt elevii pierduți?
„Elevii care nu au susținut probele de la Evaluarea Națională nu sunt toți «pierduți»”, spune Simona David Crisbășanu, președinta Coaliției pentru Educație. „Ca principiu, dată fiind generalizarea învățământului de 13 clase, toți elevii trebuie să fie înscriși în clasa a IX-a. Și pentru aceasta nimeni nu are nevoie obligatoriu de susținerea acestor probe”, explică ea.
Absolvenții de clasa a VIII-a pot, de exemplu, opta pentru învățământul profesional, spune ea, iar la privat, sunt licee care nu țin cont de notele de la Evaluarea Națională.
Mai există și categoria elevilor plecați în străinătate, înscriși la o școală de acolo, dar figurând în continuare în catalog în România. Ceea ce îi adaugă în mod greșit la procentul abandonului.
„Migrația externă este, în mod sigur, o componentă substanțială: copii care încep școala în România, apoi se mută cu părinții în alte țări, apar la pierderile pe parcurs. Deși cei mai mulți continuă școala în alte țări”, spune și profesorul universitar Gabriel Bădescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj Napoca, cercetător și director al Centrului pentru Studierea Democrației.
„În ultimii ani, migrația externă a început să fie înlocuită tot mai mult de migrația internă. Nu știu dacă Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România – SIIIR (bază de date neactualizată a Ministerului Educației pentru sistemul de învățământ preuniversitar, n.r.) identifică corect un elev care își schimbă școala sau localitatea, sau apare la abandon. Ar fi util de clarificat”, adaugă cercetătorul, menționând, totodată, că abandonul școlar vine cel mai adesea la trecerea la liceu.
Doi din 10 părinți din mediul rural se gândesc să-și retragă copiii de la școală
Erorile din colectarea datelor și din agregarea lor nu înseamnă însă ignorarea unei probleme reale.
Abandonul școlar general, adică al celor care nu termină studiile obligatorii, este de 15%, plasând România pe primul loc în Europa la acest capitol, conform Eurostat. Principala cauză a abandonului, o arată studiile, este sărăcia.
Printre elevii pe care îi pierde sistemul sunt, așadar, copii care abandonează școala sau care sunt retrași de familie din învățământ pentru că pur și simplu nu-și mai permit să-i țină în bănci. Iar problemele apar mai ales în mediul rural, în comunitățile deja vulnerabile. Doi din 10 părinți spuneau, într-un sondaj făcut de World Vision, că vor să-și retragă copiii din școală, pentru că nu au bani de rechizite și haine pentru ei.
Aproape 1 din 2 copii se află în pragul sărăciei severe, potrivit unui raport al Salvați Copiii.
Cu toate că educația este, în teorie, gratuită, a ține unu sau mai mulți copii la școală reprezintă un efort financiar pentru o familie, mai ales pentru una cu venituri reduse. Abandonul școlar vine în special pe fondul sărăciei, iar mai departe, pe termen lung, acesta duce la șomaj, mai multă sărăcie, probleme de sănătate și excluziune socială, spun cercetările.
Rezultatele testărilor PISA din 2018 au arătat că există o puternică legătură între statusul socioeconomic al unei familii și rezultatele academice ale copiilor. Lipsurile financiare și materiale afectează modul în care învață elevii și cresc riscul de abandon școlar înaintea studiilor liceale.
Articolul complet, pe Școala 9.
