Aproape jumătate, respectiv 45%, din mamele cu vârsta sub 15 ani din Uniunea Europeană, provin din România, potrivit unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii România.
România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente
Conform studiului realizat de organizație, în țara noastră sunt înregistrate 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. La nivelul Uniunii Europene, există doar două țări unde situația este mai gravă decât la noi: în Georgia, unde sunt înregistrate 36,8 nașteri și Buglaria, cu 38,3 nașteri.
„Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani”, potrivit unui comunicat în care este prezentat studiul organizației Salvați Copiii România.
În ultimii cinci ani a existat o ușoară scădere a numărului de nașteri ale mamelor sub 18 ani, respectiv și ale celor sub 15 ani. Conform Eurostat, în 2018 s-au înregistrat 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit 15 ani. În 2019 au fost 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, iar 749 de la mame sub 15 ani. În 2020 s-au înregistrat 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani. În 2021 au fost 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, dintre care 745 de la mame sub 15 ani. În 2022 s-au înregistrat 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, iar 746 de la mame sub 15 ani.
Între 2018-2022, în România au avut loc 40.916 nașteri ale unor copii ai mamelor cu vârsta sub 18 ani, din care 3.696 au fost de la mame care nu atinseseră încă vârsta de 15 ani, potrivit Adevărul.ro.
Majoritatea mamelor minore au fost la rândul lor născute de fete care nu ajunseseră la vârsta majoratului
Același studiu al organizației Salvați Copiii România precizează că una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil în minorat, iar una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este, la rândul ei, născută în perioada de minorat a mamei.
Abandonul școlar contribuie la natalitatea minorelor
Două treimi dintre minorele gravide sau mamele care nu sunt în prezent înscrise într-o formă de învățământ, au abandonat școala înainte de a deveni însărcinate. Conform studiului, abandonul școlar este factorul care contribuie cel mai mult la natalitatea în rândul minorelor, depășind sărăcia, a modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia.
De asemenea, una din șase minore însărcinate nu a efectuat nicio vizită medicală la medicul de familie sau la medicul ginecolog pentru a monitoriza evoluția sarcinii. „Rușinea și lipsa banilor sunt principalele motive pentru care minorele nu apelează la medicul ginecolog”, se precizează în cadrul studiului.
„Cea mai mare parte a mamelor minore (80%), care nu merg cu copilul la medicul de familie pentru control regulat, nu au fost ele însele la control la medicul de familie pe perioada sarcinii, principalele argumente fiind similare: lipsa banilor (și a mecanismelor de garantare a controlului gratuit) și a transportului până în localitatea în care este localizat medicul de familie” arată studiul.
Unul din cinci copii născuți de o mamă minoră nu are schema de vaccinare completă
Conform studiului, unul din cinci copii născuți din mame minore nu beneficiază de schema completă de vaccinare, în special din cauza lipsei de informare cu privire la programul de vaccinare pentru nou-născuți și copiii mici, precum și din cauza aversității față de vaccinare, indusă de familie sau comunitate.
Numai 39% dintre gravidele minore și doar 24% dintre mamele minore continuă să frecventeze școala, majoritatea în regim de zi. Rezultatele studiului arată că majoritatea respondenților (58%) s-au declarat de etnie română, în timp ce 40% au declarat apartenența la etnia romă, iar 2% la etnia maghiară.
Studiul, realizat la nivel național, a inclus un eșantion de 200 de tinere adolescente, fie mame, fie fete însărcinate. Interviurile au fost efectuate în 172 de localități din România. Conform rezultatelor, majoritatea gravidelor minore (80%) și toate mamele minore au declarat că au vârsta de 16-17 ani. Printre gravidele minore, una din cinci participante avea mai puțin de 16 ani. În două cazuri (2%), fetele însărcinate aveau doar 14 ani la momentul studiului, sarcina fiind instalată înainte de această vârstă. De asemenea, majoritatea fetelor însărcinate se aflau în a doua jumătate a sarcinii, cu o durată de mai mult de 5 luni.
