Proiectul, implementat de către WWF România, își propune să testeze cele cinci tipuri de containere mai multe luni, inclusiv în perioada sezonului estival, urmând să se decidă, apoi, care dintre ele vor fi folosite.
Primarul staţiunii, Butyka Zsolt, a declarat vineri că achiziţionarea acestor containere, în premieră în România, este un pas uriaş pentru comunitate, care va duce la creşterea siguranţei în oraş şi şi-a exprimat speranţa că şi alte localităţi vor învăţa din experienţa obţinută în cadrul proiectului.
În anul 2021, numărul pagubelor provocate de urşi era foarte mare în Băile Tuşnad, localnicii organizând chiar şi un marş prin care au dorit să atragă atenţia asupra situaţiei disperate în care se aflau, în contextul în care urşii erau prezenţi în staţiune în fiecare zi, intrau în case, în pensiuni sau mergeau fără frică pe străzile din oraş.Drept urmare, primarul localităţii a creat un grup de lucru, din care fac parte toţi factorii implicaţi, şi s-au luat primele măsuri pentru a ţine animalele la distanţă.
Mihai Enache aruncă bomba: A început urmărirea penală în urma plângerii la DNA împotriva lui Nicuşor DanAutorităţile au curăţat oraşul de tufişuri sau buruieni, unde urşii ar fi putut sta ascunşi, au tăiat pomii fructiferi de pe domeniul public şi împreună cu organizaţii neguvernamentale au derulat proiecte care au pus accent pe conştientizarea importanţei convieţuirii dintre om şi urs.De asemenea, au avut loc relocări şi chiar împuşcarea unora dintre urşi, iar în prezent exemplarele care se apropie de oraş sunt monitorizate permanent.
Achiziţionarea celor 16 containere de deşeuri anti-urs s-a făcut cu finanţarea oferită de WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în cadrul proiectului pilot „Siguranţă pentru oameni – protecţie pentru urşi”.Coordonatorul echipei de lucru în cadrul acestui proiect, iniţiat de WWF România în parteneriat cu Primăria Băile Tuşnad şi Asociaţia Project Bag, biologul Imecs Istvan, a declarat vineri că anul trecut, în timpul conferinţe ştiinţifice „Tuşnad Eco Bear”, a fost prezentate mai multe containere anti-urs folosite în Parcul Naţional Tatra şi aşa s-a născut ideea să se testeze unele şi la Băile Tuşnad.
Marii comercianți se opun plafonării adaosului comercial la produsele românești. „Nu putem susține o astfel de abordare”„Acestea au fost testate pe urşi în Slovacia, deci nu mai avem îndoieli că ursul nu poate să ajungă la deşeuri. Însă, trebuie să testăm în oraş să vedem comunitatea şi turiştii cum le folosesc, care sunt cele mai adecvate, unde sunt zonele unde avem nevoie de astfel de recipiente. Şi în sezonul turistic le vom testa, după care vom lua decizia şi vom mai cumpăra şi vom schimba modelele vechi care, practic, credem că nu funcţionează”, a spus Imecs Istvan.
Acesta a spus că e foarte important ca localnicii şi turiştii să le folosească în mod corespunzător, să închidă uşile şi să nu lase deşeurile afară.
La darea în folosinţă a containerelor anti-urs a participat şi Cistian-Remus Papp, coordonatorul Departamentului specii sălbatice şi arii protejate de la WWF România, care a vorbit despre importanţa proiectului de la Băile Tuşnad, staţiune unde se află un coridor important de deplasare pentru carnivorele mari, acesta fiind şi motivul pentru care se înregistrează atât de multe interacţiuni între om şi urs.A punctat faptul că proiectul îşi propune să demonstreze faptul că este posibilă convieţuirea dintre om şi urs.”Până la momentul de faţă, ce am reuşit noi să facem a fost să aducem laolaltă toate părţile interesate, care au fost consultate, sigur, la începutul iniţiativei, am văzut care este viziunea fiecăruia legat de rezolvarea acestor probleme. Şi aici vorbim de la primărie la reprezentaţii fondurilor cinegetice, vorbim de sectorul silvic, ai protecţiei mediului, tur operatori şi aşa mai departe. Şi împreună am reuşit să gândim cele mai bune soluţii, le-am testat de-a lungul timpului, vorbim despre o iniţiativă care durează deja de doi ani şi cu siguranţă rezultatele pe care le-am obţinut sunt destul de promiţătoare”, a declarat Cistian-Remus Papp.
