Printre străduțele din Centrul Vechi pline cu puburi, terase și restaurante, Palatul Vechi al Băncii Naţionale, considerat de arhitectul Ion Mincu „cea mai frumoasă clădire din Bucureşti”, și-a deschis din nou porțile, zilele trecute, pentru publicul larg, fără niciun fel de programare.
O adevărată lecție de istorie, fără niciun fel de programate, totul în tururi ghidate, pline de informații prețioase despre Palatul Vechi al Băncii Naţionale. Pentru a marca 144 de ani de la înființarea instituției.
Principala atracție e, fără îndoială, sala Consiliului de Administrație și vechiul cabinet al Guvernatorului. Asta pe lângă cele mai importante obiecte expuse în cadrul muzeului, colecția numismatică, dar și alte exponate din holul central al palatului de pe Lipscani.
„O bancă naţională se înalţă acolo unde se întâlnesc economicul, politicul şi socialul, cultura şi mentalitatea colectivă, interesul general şi cel particular, demnitatea naţională şi deschiderea internaţională” este mesajul cu care sunt primiți vizitatorii.
Palatul Vechi al Băncii Naţionale
Povestea a început în 1880 cu „funcționari puțini și lipsiți de experiență”
Iar din 2024 ne mutăm rapid în trecut, chiar în 1880, atunci când au început operaţiunile propriu-zise ale Băncii Naţionale.
Conform amintirilor vechi de sute de ani, funcţionarii băncii, care erau puţini la număr şi lipsiţi de experienţă, s-au aflat în faţa unei mari provocări și au organizat banca în șapte servicii speciale destinate publicului.
Palatul Vechi al Băncii Naţionale este opera arhitecților francezi Casien Bernard și Albert Galleron. Construcția a durat șase ani, iar edificiul a fost clădit pe grinzi de oțel moale, soluție de avangardă în epocă și specifică primelor linii ale metroului parizian, ceea ce îi conferă o rezistență seismică remarcabilă.
Intrăm în sala Consiliului de Administrație
Prima încăpere plină de istorie pe care o vizităm este sala Consiliului de Administrație.
O adevărată bijuterie cu tablouri de colecție, ce poartă semnătura lui Nicolae Grigorescu. De exemplu, „Rodica-la secerat” este realizat în 1894. O altă pictură ce „fură” privirea este compoziția „Marină”, realizată de Eugeniu Voinescu.
Tablou de colecție semnat Nicolae Grigorescu
Tot aici, pe pereţii laterali ai sălii sunt amplasate două panouri decorative semnate de G.D. Mirea. Compuse pe suporturi de formă ovală, operele înfăţişează scene mitologice reprezentându-i pe zeii Mercur şi Prometeu.
Ghidul transmite că mobilierul sălii a fost comandat la Paris, fiind realizat în stilul Ludovic al XVI-lea.
Sala Consiliului de Administrație
Vuietul din fosta sală a ghișeelor, spațiul cel mai generos din clădire
Și ajungem în Sala de Marmură. Sau fosta sală a ghișeelor. Spațiul cu cele mai mari dimensiuni ale clădirii.
„Ecoul creat în sală facilita discreţia discuţiilor funcţionarilor bancari cu clienţii lor la ghişee”, transmit gazdele turului.
Inclusiv site-ul oficial al BNR oferă o istorie detaliată a acestei săli: „Parterul prezintă o succesiune de pilaștri masivi de zidărie, între care erau amenajate odinioară ghișeele pentru lucrul cu publicul”.
Iar „etajul întâi prezintă coloane duble, unite prin mici logii de comunicare cu galeria etajului, de unde puteau fi observate direct şi discret activitățile comerciale cotidiene din sală şi de la ghișee”.
Sala de Marmură sau fosta sală a ghișeelor
O altă bijuterie: vechiul birou al Guvernatorului Carada
Vizita continuă și ajungem în vechiul cabinet al Guvernatorului. Iar înființarea Băncii Naționale este strâns legată de numele lui Eugeniu Carada, personalitate remarcabilă a vieții românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Acesta a fost biroul în care guvernatorii băncii lucrau, dar acum este doar un spațiu de muzeu, nefiind ocupat de nimeni. Carada este cel care a refuzat funcția de guvernator, ocupând postul de director al BNR (1883-1910). În birou, există un tablou cu chipul acestuia.
Mai mult, pentru a le cinsti memoria, pe laturile care înconjoară golul Sălii de Marmură de la parter, este amenajată „Galeria Guvernatorilor”, în care sunt expuse portretele celor 25 de guvernatori care au condus banca până în 1990.
Vechiul cabinet al Guvernatorului
Tezaurul din Banca Națională este păzit de personal înarmat!
Se ajunge în zona de tezaur, o expoziție permanentă a BNR, păzită de personal înarmat din cadrul Jandarmeriei, cu pistoale-mitralieră Kalașnikov. Plus securizat cu o ușă de metal.
Aurul turnat este depozitat aici sub formă de lingouri. „O comoară adăpostită în tezaurele băncilor centrale și rareori expusă publicului”, după cum se transmite de către ghid.
Valoarea aurului din acest seif de mari dimensiuni securizat extrem de bine este de aproape 4 milioane de euro!
Zona de tezaur
Din turul ghidat nu lipsesc „Istoria Circulației Monetare în România”, „Istoria leului”, dar și o expoziție dedicată lui Avram Iancu.
Aproape o jumătate de oră de povești, de încăperi pline de istorie și o clădire-monument ce trebuie vizitată.
Expoziția dedicată lui Avram Iancu
Ce descoperiți dacă vizitați Palatul Vechi al Băncii Naţionale
una dintre cele mai valoroase colecții numismatice din România acoperind o perioadă de peste două milenii și jumătate
cea mai veche monedă bătută pe teritoriul României de astăzi
cei mai mici bani din hârtie tipăriți în România
cea mai numeroasă expunere de monede și medalii din aur
toate etapele parcurse de moneda națională de la începuturile sale până în zilele noastre
povești interesante despre două edificii remarcabile ale patrimoniului național
fapte mai puțin cunoscute despre oamenii care au condus Banca Națională
momente însemnate care au legat activitățile Băncii Naționale de istoria României
informații inedite despre caracteristicile și utilizările aurului
