Avertismentele oficiale privind perspectiva unui război cu Rusia stârnesc acuzații de alarmism în Suedia. Cât de aproape e conflictul de fapt?

Ministrul suedez al apărării civile a declarat că scopul semnalelor de alarmă lansate nu este de a speria oamenii, ci de a-i ajuta să conștientizeze ce se întâmplă cu adevărat. El a făcut apel la autoritățile locale, la planificatorii pentru situații de urgență și la suedezii obișnuiți să reacționeze, scrie BBC News.

Un avertisment lansat către suedezi de doi înalți oficiali din domeniul apărării, care au vorbit despre amenințarea unui război cu Rusia, a stârnit îngrijorare și acuzații de alarmism în țara nordică.

Disputa a început după ce ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin, a avertizat în cadrul unei conferințe pe teme de apărare că în Suedia „ar putea avea loc un război”.

Mesajul său a fost apoi susținut de comandantul șef al armatei, generalul Micael Byden, care a spus că toți suedezii ar trebui să se pregătească mental pentru această posibilitate.

Avertismentele veneau în contextul prelungirii conflictului din Ucraina și al posibilei amenințări reprezentate de Rusia, nemulțumite de aderarea Suediei la NATO. Însă politicienii din opoziție au criticat tonul declarațiilor.

Fosta prim-ministră Magdalena Andersson a declarat pentru televiziunea suedeză că, deși situația de securitate este gravă, „nu este ca și cum războiul ar bate la ușă”.

Organizația pentru drepturile copiilor Bris a declarat că linia sa de asistență telefonică nu primește de obicei apeluri despre posibilitatea unui război. Reprezentanții Bris au spus însă că în această săptămână au înregistrat o creștere a numărului de apeluri îngrijorate de la tineri care au văzut știri sau postări pe TikTok pe tema războiului.

„Acest subiect a fost bine pregătit, nu a fost ceva scăpat din senin”, a declarat pentru BBC purtătoarea de cuvânt a Bris, Maja Dahl. „(Oficialii) ar fi trebuit să ofere informații destinate copiilor atunci când ies cu acest tip de informații pentru adulți”, a adăugat ea.

În ciuda durității mesajelor, comentariile ministrului apărării civile și ale șefului armatei sunt văzute ca un semnal de alarmă necesar. Asta în condițiile în care după mai mult de două secole de pace, Suedia este aproape de a se alătura NATO, așteptând unda verde din partea parlamentului turc și apoi din partea Ungariei.

Finlanda a aderat deja la NATO, iar oficialii ruși au sugerat că va fi „prima care va avea de suferit” dacă tensiunile cu NATO se intensifică.

Comandantul-șef a asigurat că declarațiile sale nu reprezintă o noutate.

El a vizitat frontul de est al Ucrainei în urmă cu o lună, iar Suedia face parte dintr-un grup de țări care antrenează piloți ucraineni. De asemenea, surse citate de presa internațională spun că guvernul de la Stockholm ar avea în vedere trimiterea de avioane de luptă avansate Gripen în Ucraina.

„Dorința mea nu este de a îngrijora oamenii. Ambiția mea este de a convinge mai mulți oameni să se gândească la propria situație și la propriile responsabilități”, a declarat ulterior generalul Byden pentru ziarul Aftonbladet.

Ministrul suedez al apărării civile a declarat și el că scopul nu este acela de a-i face pe oameni să își piardă somnul, ci să îi ajute să conștientizeze ce se întâmplă cu adevărat. El a făcut apel la autoritățile locale, la planificatorii de situații de urgență și la suedezii obișnuiți să reacționeze.

„Dacă există un lucru care mă ține treaz noaptea, acesta este sentimentul că lucrurile se mișcă prea încet”, a declarat duminică Bohlin.

Specialistul în apărare Oscar Jonsson a declarat că tonul avertismentelor oficialilor din Apărare a fost un fel de furtună într-o ceașcă de ceai și că 90% din aceste declarații provin din frustrarea că Suedia face prea puțin pentru a construi apărarea civilă și militară.

„Timpul este limitat și declarațiile au avut menirea de a trage un semnal de alarmă pentru agenții, indivizi și departamente”, a declarat el pentru BBC.

„Forțele armate suedeze sunt incredibil de competente, dar scara nu este nici pe departe (suficientă). Ultimul proiect de lege a apărării spune că ar trebui să înființăm 3,5 brigăzi, în timp ce Ucraina avea 28 când a început războiul”, a spus el.

Avertismentul generalului Byden vine la scurt timp după un avertisment lansat în urmă cu o lună de șeful Biroului de Securitate Națională al Poloniei (BBN), Jacek Siewiera, care a declarat că pentru a evita un război cu Rusia, țările de pe flancul estic al NATO ar trebui să își impună un orizont de timp de trei ani pentru a se pregăti pentru confruntare.

El a declarat că un raport al Consiliului German pentru Relații Externe, care sugerează că Germania și NATO ar trebui să își pregătească forțele armate pentru a fi capabile să respingă un atac rusesc în șase ani, este „prea optimist”.

Cât de aproape este de fapt un conflict extins în Europa?

Oscar Jonsson, un specialist de la Universitatea suedeză de Apărare, a declarat pentru BBC că, deși războiul este evident posibil, izbucnirea lui ar fi probabilă doar în anumite condiții. Astfel, ar fi nevoie ca războiul Rusiei din Ucraina să se încheie, ca armata Moscovei să aibă timp să își reconstruiască efectivele, iar Europa să piardă sprijinul militar al SUA.

Toate acestea sunt într-adevăr posibile, a adăugat el.