Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că Europa se confruntă cu o posibilă dispariție dacă nu ia măsuri îndrăznețe pentru a aborda SUA și protecționismul chinez, pe fondul amenințărilor geopolitice grave din partea regimurilor autoritare.
Avertisment fără precedent transmis de Emmanuel Macron
Într-un discurs sumbru și solemn ținut la Universitatea Sorbona din Paris, care a revenit frecvent la tema unei ordini globale în schimbare rapidă, Macron a evocat moartea Europei ca o posibilitate reală.
Continentul investește insuficient în inovare, nu reușește să-și protejeze industriile și să-și intensifice armata și apărarea, a spus el.
„Europa este muritoare, poate muri. Depinde doar de alegerile noastre”, a spus el într-un discurs foarte așteptat, care a făcut ecou unui discurs de referință pe care l-a ținut acolo la câteva luni după primul său mandat în 2017. „Și aceste alegeri trebuie făcute acum”.
„În următorul deceniu, riscul este imens să fim slăbiți, chiar retrogradați”, a spus el unei audiențe de oficiali, jurnaliști și politicieni, arătând spre schimbarea geopoliticii și regimurile autoritare.
„Era de a ne baza producția în China, de a ne delega apărarea în SUA și de a ne obține energia din Rusia s-a încheiat. Regulile jocului s-au schimbat”, a spus el. Președintele francez a acuzat atât SUA, cât și China de nerespectare a regulilor comerciale globale prin subvenționarea masivă a economiilor lor.
„Oricât de puternică este alianța noastră cu America, nu suntem o prioritate pentru ei”, a spus el. „Au două priorități: ei înșiși – destul de corect – și China.”
Făcând ecou apelurilor din trecut în favoarea căutării unei a treia căi, președintele francez a spus că Europa trebuie să arate că „nu va fi niciodată un vasal pentru Statele Unite” atunci când „vorbește cu alte regiuni ale lumii”.
Europa, a spus el, a făcut pași mari în unitatea și autonomia sa în ultimii ani în fața pandemiei de COVID și a războiului din Ucraina, dar „trezirea este prea lentă”. Președintele francez a cerut o politică comercială mult mai agresivă și investiții publice mai mari într-o serie de domenii critice.
Dar președintele francez a fost mai puțin specific cu privire la întrebarea crucială a modului în care Europa va fi capabilă să-și finanțeze tranziția spre a deveni ceea ce el a numit „o putere europeană”. El și-a reiterat sprijinul pentru achiziționarea de noi datorii comune, similare cu ceea ce a avut UE în timpul pandemiei, și a susținut creșterea resurselor proprii ale UE cu venituri din taxa UE pe carbon sau o taxă pe tranzacțiile financiare.
Președintele francez a făcut o serie de noi propuneri în domeniile apărării, economiei și comerțului despre care a spus că ar putea readuce Europa pe drumul cel bun.
Macron a spus că UE ar trebui să urmărească să devină un „lider mondial” până în 2030, cu „strategii de finanțare dedicate” în cinci domenii strategice: inteligență artificială, informații cuantice, spațiu, biotehnologii și noi energii.
Macron a cerut ca la misiunile Băncii Centrale Europene să fie adăugat „un obiectiv de creștere, sau chiar un obiectiv de decarbonizare”. „Nu putem avea o politică monetară al cărui singur obiectiv este unul de [control] al inflației”, a spus el.
Joi, Macron a cerut și o „revizuire” a politicii comerciale a Europei, pentru „apărarea intereselor noastre”.
„Nu poate funcționa dacă suntem singurii din lume care respectăm regulile comerciale care au fost scrise acum 15 ani, când chinezii, americanii, nu le mai respectă în subvenționarea zonelor critice”, a spus el, adăugând că Europa trebuie recurgerea sistematică la „instrumente ale concurenţei loiale”.
Pentru a răspunde noilor nevoi masive ale Europei în materie de apărare, președintele francez i-a invitat pe europeni să construiască „o inițiativă europeană de apărare” care „ar putea include un scut european antirachetă”, un element continuu al disputei între Franța și Germania.
