În urmă cu 114 ani Podul Grant era dintr-o structură metalică, iar actualul a fost finalizat în urmă cu mai bine de patru decenii. În curând vor începe lucrări de reabilitare și consolidare, iar traficul va fi dat peste cap pentru aproape doi ani.
Municipalitatea pregătește o surpriză neplăcută miilor de bucureșteni care tranzitează cartierele Crângași și Giulești pentru a ajunge, pe „Ion Mihalache”, spre Piața Presei Libere.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că în scurt timp vor începe „lucrările la reabilitare-consolidare Podul Grant”.
Și vorbim de a doua reabilitare a podului după ce în 2019, Gabriela Firea finaliza doar sensul dintre Turda spre Crângași.
Proiect de 65 de milioane de lei
„Pentru acest pod Grant a fost făcută o expertiză în anul 2017, care a spus că starea sa este nesatisfăcătoare în zona centrală a lui. Acesta este motivul pentru care şi fosta administraţie şi noi ne ocupăm de Podul Grant. A fost atribuit contractul de proiectare şi execuţie”, a explicat edilul zilele trecute, într-o conferință de presă.
El a precizat că vor urma „lucrări în valoare de 65 de milioane de lei”. Termenul de finalizare este de un an și zece luni.
Până să înceapă lucrările, Libertatea a făcut o vizită pe Podul Grant din București, iar situația este una dezastruoasă, un real pericol pentru pietoni, dar mai ales pentru conducătorii auto.
Un pericol pentru toată lumea
Bucăți întregi de beton sunt desprinse, asfaltul este denivelat, tencuiala stâlpilor de susținere este căzută, indicatoarele rutiere sunt ruginite de ani de zile, balustradele din metal sunt rupe, iar unele zone sunt însemnate cu bandă pentru a atrage atenția în ceea ce privește pericolul.
Sub pod deja și-au făcut apariția câțiva muncitori, care au început să monteze mai multe schele metalice pentru pornirea lucrărilor.
Conform primarului Capitalei, lucrările vor începe în cel mai scurt timp, iar „până la 1 octombrie se va lucra exclusiv la două bretele care urcă pe pod. De la 1 octombrie se va lucra la partea principală a podului”.
Tramvaiul 41, pe un sigur fir
În urmă cu o săptămână la o vizită pe teren, Nicușor Dan a mai declarat că „structura de rezistenţă cea mai afectată este partea centrală a podului”.
Precizând că inclusiv terasamentul liniei de tramvai va fi înlocuit, iar în timpul lucrărilor la linia 41, tramvaiul va „circula alternativ pe cealaltă linie”.
Cu macaz și semafor, mai exact, dar existând posibilitatea ca STB să suplimenteze cu autobuze orele cu grad ridicat de trafic.
O emblemă în perioada interbelică
Asta se spunea despre Podul Grant din București și așa reiese din cartea „Construcţii pentru transporturi în România 1881-1981”.
La momentul dării în folosință, în 1909, podul avea o structură metalică. Ulterior, în anii 1933, 1939 şi 1967, a suferit mai multe modificări pentru a se lărgi partea carosabilă.
Cu trecerea timpului, podul a devenit nesatisfăcător pentru cerinţele traficului rutier din ce în ce mai intens.
Astfel, în anul 1979, a început construirea noului Pod Grant, lucrare care a fost dată integral în folosinţă în anul 1981.
Podul Grant în 1979
Inclusiv acum se văd marcajele sub pod la unele grinzi ce au data la care au fost montate. De exemplu, în poza de mai jos, grinda a fost făcută la Aiud și montată pe 21 noiembrie 1980.
„Revanșa” s-a filmat pe podul vechi
Sergiu Nicolaescu a filmat secvențe din filmul „Revanșa”, care a fost lansat în 1978, pe vechiul pod Grant din metal. Filmările au avut loc noaptea, iar în acest film au fost realizate scene de acțiune și cascadorii la un înalt nivel de profesionalism.
Imagine din „Revanșa”
A fost folosită o echipă mare de cascadori care au executat unele scene de luptă devenite celebre în cinematografia românească, precum celebra săritură de pe Podul Grant pe un tren aflat în mișcare și escaladarea podului de către Nicolaescu.
Secvența filmată pe pod durează aproape un minut.
Numele a fost dat de un englez
Conform Wikipedia, denumirea podului provine de la un englez, Effingham Grant, sosit în Ţara Românească la începutul secolului al XIX-lea, ca secretar al Consulatului Britanic la Bucureşti.
În 1850, el s-a căsătorit cu Zoe Racoviţă, nepoata Zincăi Golescu. Fiul acestuia, inginerul Robert E. Grant, s-a însurat, în 1885, cu Zoe, cea mai mare fiică a boierului Ion Bălăceanu.
Urmaşii lor au parcelat şi au vândut terenuri de construcţie situate între şoseaua Crângaşi şi Manufactura Belvedere. Astfel, aici a luat naştere cartierul Grant. În 1909, podul preia numele cartierului pe care-l deservea.
