În două corturi, la Universitate și Victoriei, bucureștenii au putut, la finalul lui iunie, să completeze un chestionar care relevă riscurile pentru sănătate în funcție de cât alcool consumă. Este o inițiativă a Alianței pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT) ai căror specialiști discută de ani buni cu românii despre această temă. Merg inclusiv în locurile de distracție, la mare sau la diferite festivaluri.
„Beau și eu un pahar, ca tot omul” sau „După beție, beau un pahar de alcool să îmi revin” sunt cele mai des întâlnite mituri de către cei de la ALIAT. Aceste mituri sunt combătute de realitate, căci „sunt vreo 200 de boli asociate consumului abuziv de alcool”, potrivit Oanei Crăciun, manager de comunicare la ALIAT. Printre acestea se numără gastrită, ulcer, hipertensiune, scăderea potenței sexuale și chiar depresie. În timp, alcoolismul cronic poate duce și la deces.
Toate aceste informații le-au fost spuse bucureștenilor într-un cort alb, situat în zona Piața Victoriei, în fața unui restaurant și a unui supermarket. O echipă de șapte oameni din echipa ALIAT se aflau aici și alți șapte într-un alt cort, în zona Universitate. Unii dintre ei sunt psihoterapeuți, alții – doar voluntari.
România, în litri de bere pe cap de locuitor
Însemnele ALIAT erau lipite doar pe câteva laturi ale cortului, astfel că unii oameni nu știau ce se află acolo, și, de curiozitate, se apropiau. „Aici se donează sânge?”, au întrebat unii mai puțin sfioși. La cortul ALIAT nu se donează sânge, ci se testează riscurile asociate consumului de alcool.
<strong>Alcoolul preferat al românilor este berea, potrivit Institutului Național de Statistică. În 2020, s-au băut aproape 88 de litri de bere pe cap de locuitor. Pe următorul loc se situează vinul, cu un consum de 4 ori mai mic, 21 de litri pe cap de locuitor. </strong>
Studiul Global privind Alcoolul și Sănătatea din 2018, realizat de Organizația Mondială a Sănătății, a arătat că 67% dintre bărbați consumau alcool excesiv, iar dintre femei, 31%. Cu toate acestea, consumul total de alcool pur la persoane de peste 15 ani a scăzut cu aproape 6% în 2018, comparat cu 2000.
Trecătorii au putut să-și facă testul AUDIT și au primit sfaturi de la specialiști
Femeile spun că nu consumă alcool
Chiar dacă cei de la ALIAT nu selectează persoane în funcție de sex sau vârstă, în prima parte a zilei, la cortul de la Victoriei, doar bărbați au făcut testul, femeile au refuzat spunând că ele nu consumă alcool. „Există o stigmă în societate și femeile nu recunosc că beau”, explică Oana Crăciun.
Una dintre voluntarele ALIAT ne-a povestit că un medic de familie pe care îl cunoaște nu înțelegea de ce unei paciente i-au ieșit prost analizele pentru o perioadă mai lungă. La întrebarea dacă pacienta consumă alcool, răspunsul era mereu negativ, până după un an, când s-a îmbolnăvit de ciroză. Aceasta este o boală a ficatului, determinată de cele mai multe ori de alcoolism cronic. Atunci pacienta a recunoscut că ea consuma alcool de o perioadă lungă.
„A doua zi nu îmi mai aminteam ce se întâmplase”
Stelian este unul dintre bărbații care s-au oprit la cortul ALIAT și spune despre el că obișnuia să consume mult alcool, că atunci când începea să bea nu se mai putea opri, iar „A doua zi nu îmi mai aminteam ce se întâmplase”. Stelian crede că o astfel de inițiativă „este importantă pentru România, fiindcă statisticile arată că suntem în topul consumatorilor de alcool. Și aceste statistici urmăresc doar consumul fiscalizat, nu ce avem noi la țară, în butoi”.
Motivul pentru care Stelian a încetat să mai consume alcool sunt chiar copiii lui. „Am doi copii micuți, care nu aș vrea să pățească ce am pățit eu. Eu am rămas fără tată la 15 ani și îmi doresc să fiu prezent să pot să îi ajut, să le dau niște sfaturi, să fiu alături de ei”.
Psihologii și voluntarii ALIAT au discutat cu oamenii despre riscurile consumului de alcool în mai multe orașe din țară
„Acele cazuri care au nevoie de ajutor nu se văd”
Alex Durleștean e din Republica Moldova și de patru ani stă în România. Alex crede că în Moldova și România se consumă la fel de mult alcool. De asemenea, el spune că marketingul este un factor important în ceea ce privește consumul de alcool: „Oamenii când văd reduceri la bere, de exemplu, cumpără. Așa se întâmplă și în cazul țigărilor. Am locuit în trei țări unde nici măcar nu poți vedea țigările, nu se face deloc publicitate. Așa cred că ar trebui să se întâmple și cu alcoolul”.
Și Ștefan a făcut testul Audit, dar e reticent în ceea ce privește eficacitatea acestuia. „Cred că prin chestionarea pe stradă nu ajungi la oamenii care au nevoie de un ajutor real. Ar trebui făcute studii sociale, pentru că acele cazuri care au nevoie de ajutor nu se văd”.
Ce înseamnă testul AUDIT
„Primul pas înspre ținerea sub control a acestei boli (consumul de alcool – n.r.) este cel de a accepta consumul”, spune psihoterapeutul Viorel Roman.
Deși ALIAT nu colectează date de la oameni, deci nu au o statistică legată de impactul pe care campania lor o are, rezultatele se văd la nivel calitativ, spune Oana Crăciun. Au întâlnit cazuri de persoane care au venit în ani consecutivi la cortul lor să se testeze și le spun că au rărit consumul de alcool după ce au conștientizat riscurile, în urma testării Audit.
Testarea Audit se face printr-un chestionar aprobat de Organizația Mondială a Sănătății și este tradus în 40 de limbi. AUDIT (Testul de Identificare al Tulburărilor Legate de Consumul de Alcool) durează cinci minute și are la final un scor care îți spune cât de mare e riscul în cazul tău și pe baza acestuia, primești câteva recomandări.
Testul Audit ar trebui repetat o dată pe an, potrivit celor de la ALIAT, pentru a observa evoluția riscurilor asociate consumului de alcool. Acesta poate fi făcut și online aici.
„Responsabilitatea este a tuturor, este a societății”
Consumul de alcool în România este permis persoanelor de peste 18 ani. Ar fi recomandat să nu fie consumat însă înainte de 21 de ani. „Până la această vârstă creierul nostru este în dezvoltare și orice tip de substanță de genul ăsta (alcool – n.r.) încetinește dezvoltarea, afectează dezvoltarea și pe termen lung nu mai reușim să ne atingem potențialul”, spune Crăciun.
Pentru a ține sub control consumul de alcool în rândul minorilor este nevoie de o responsabilizare colectivă, spune specialiștii. „Responsabilitatea este, din punctul meu de vedere, a tuturor, este a societății. Adică de la profesor, la cei cu care interacționează copiii, la părinți. Să le explice de ce nu este bine să consume acolo. Părinții trebuie să creeze o relație de încredere cu copilul, în așa fel încât informațiile pe care le dau despre aceste riscuri să fie credibile. Mai ales în adolescență, când părinții sunt văzuți de către copii ca niște inamici”, mai spune managerul de comunicare.
La nivelul publicității, cel mai benefic lucru este o coreglementare, astfel încât să existe și campanii de informare în paralel cu reclamele. „Soluția nu e să interzici, ci mai degrabă să informezi oamenii ca atunci când ei ajung în punctul de a cumpăra, să știe cum să facă acest lucru. Adică să poată să-și evalueze sănătatea, dacă au probleme medicale, să știe ce n-au voie”.
Ciclul dependenței în cazul consumului de alcool
Psihoterapeutul Viorel Roman a prezentat ciclul dependenței, prin care trece și un om care consumă alcool:
negare, când oamenii consideră că nu au nicio problemă;
contemplare, constă în conștientizarea consumului crescut de alcool;
pregătire, când consumatorii au dorința de a face o schimbare;
acțiune, obținerea și aplicarea tratamentului;
recădere, când oamenii revin la vechile obiceiuri, dat fiind faptul că alcoolismul este o boală cronică și revine constant.
„Dependența de alcool se instalează lent, mai ales la bărbați, poate să dureze și 10-15 ani și oamenii nu știu de fapt care e momentul în care a devenit problematic”, a mai spus Viorel Roman.
„Unii dintre noi avem un background emoțional – o depresie, o anxietate, o tulburare care nu a fost tratată, nu a fost diagnosticată. Pe fondul acestei tulburări intervine consumul de alcool, ca un fel de mecanism de a face față tulburării. Mulți ne spun că vor să uite de durere, de tristețe. Alcoolul este ca un refugiu și de aceea trebuie lucrat cu fiecare individ în parte”, spune și Oana Crăciun.
Sărăcia și riscul de a fi dependent de alcool
Chiar dacă această boală trebuie tratată cu ajutorul unui specialist, psiholog sau psihiatru, există persoane care nu își permit să facă terapie, mai ales că procesul de vindecare este mai lung.
Un studiu realizat în 2014 arată legătura directă între condițiile de sărăcie și consumul de alcool. Cu cât nivelul de trai este mai scăzut, cu atât riscurile de a fi dependent de alcool sunt mai mari și la fel se întâmplă și în cazul recăderii.
„Odată instalată, dependența rămâne acolo pentru tot restul vieții. Fiind o boală cronică, ea poate fi doar ținută sub control. De aceea, dependenții nu spun că sunt vindecați, ci doar abstinenți”, spune psihoterapeutul.
