Postul Paștelui este unul dintre cele două mari posturi din an și cel mai aspru dintre toate. Postul Paștelui 2024 începe după Moșii de iarnă și este ținut și în zilele noastre de foarte multe credincioși, din motive religioase, dar și de cei care cred în beneficiile postului asupra sănătății. Află când este postul Paștelui 2024 și ce semnificație are el.
Ce semnificație are postul Paștelui
În diferite tradiții spirituale și filozofii orientale, postul alimentar este adesea asociat cu purificarea trupului și a minții. Pentru creștini, postul este o modalitate de a se smeri în prezența lui Dumnezeu și de a-și reafirma credința. Deși postul nu este o parte obligatorie a creștinismului, finalizarea unui post poate aduce un mare sentiment de împlinire și un sentiment de conexiune cu Dumnezeu.
Înainte de Paște, creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul de 40 de zile aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri dăunătoare, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.
Când pică Paștele în 2024
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – Luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian.
Astfel, dacă vă întrebați când pică Paștele 2024, este bine de știut că anul acesta între Paștele catolic și cel ortodox este o diferență de mai bine de o lună. În 2024 Paștele Catolic va fi în data de 31 martie, iar Paștele ortodox va fi pe 5 mai.
Când începe postul Paștelui 2024
Postul Paștelui 2024 la catolici va începe pe 14 februarie, iar la ortodocși, postul va începe pe 18 martie.
Cu o săptămâmă înainte de lăsatul secului pentru postul Paștelui este ceea ce se numește Săptămâna Albă sau a Brânzei. Duminica lăsatului sec de brânză și lapte este cea din 10 martie, numită și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. După această săptămână, adică pe 18 martie, începe Postul Paștelui 2024. Acesta se va termina pe 4 mai.
Află mai multe despre Săptămâna Patimilor.
Cum se ține postul Paștelui
În postul Paștelui, creștin ortodocșii adoptă o atitudine spirituală, se roagă și își curăță sufletul, dar nici nu consumă alimentele precum: carne, brânză, ouă, lapte și pește. În general, pe durata postului există și dezlegări la pește, zile în care cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește.
Dezlegare la pește în postul Paștelui 2024
Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește. În 2024, se poate consuma pește doar pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 28 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim, duminica Floriilor.
Află mai multe despre cum se ține corect postul.
Cum se ține corect postul, în funcție de vârstă
În vechime, la fel ca și în zilele noastre, postul era practicat ca un act de pietate personală, fiind un act de voință și credință și respectat după posibilitățile fiecăruia. Totuși, conducerea Bisericii a formulat reguli și îndrumări, mai mult sau mai puțin precise și obligatorii pentru toți în aceasta privință, reglementând timpul, durata și felul postirii. Potrivit Bisericii ortodoxe, respectarea postului este o datorie a oricărui bun credincios.
Hotărârile canonice privitoare la posturi nu au caracter de dogmă, adică nu trebuie privite ca niște reguli absolut neschimbabile și eterne, ci fac parte din normele bisericești cu caracter moral-disciplinar, care au fost formulate de autoritatea bisericească.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa din 27 februarie 1956, a hotărât următoarele cu privire la respectarea posturilor în condițiile actuale:
Copiii până la împlinirea vârstei de 7 ani să fie dezlegați de pravila postului, putând mânca tot timpul anului orice fel de alimente.
Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vârstă, care sunt cuprinși de suferințe trupești, pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare: a) Toate miercurile și vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la pește ; b) Prima și ultima săptămână din Sfântul și Marele Post al Paștilor și tot așa din postul Crăciunului ; c) De la 24-29 iunie, adică 5 zile din postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel; d) De la 1-15 august (adică cele două săptămâni din postul Adormirii Maicii Domnului) ; e) Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, 29 august f) Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie g) Ajunul Crăciunului, 24 decembrie și ajunul Bobotezei, 5 ianuarie. Pentru celelalte zile și săptămâni din timpul marilor posturi bisericești, copiii de la 7-12 ani și credincioșii de orice vârstă, care sunt suferinzi, să fie dezlegați a mânca pește, ouă, lapte și brânză, arată crestinortodox.ro.
Tradiții în postul Paștelui
Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, potrivit orândurilor bisericești, este interzis fumatul şi alcoolul.
În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.
Nu se fac nunți și botezuri
Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.
Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.
Rugăciune pentru postul Paștelui
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este considerată o rugăciune puternică și este specifică pentru postul Paștelui.
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie.Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău.Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.
Pe lângă rugăciunea specifică Postului Paștelui, este bine să rostim și rugăciunea care se spune în toate zilele de post din an:
„Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și biruință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hristoase, Dumnezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.
Sursă foto – Shutterstock.com
