Șoferii se pregătesc pentru o creștere a prețurilor la pompă, după ce prețul petrolului a depășit 90 de dolari pe baril pentru prima dată în acest an, efect al faptului că Rusia și Arabia Saudită au extins reducerea producției, scrie The Guardian. Pe lângă aceștia, o grevă la facilitățile de gaze naturale lichefiate din Australia ar putea duce la scumpirea gazelor în Europa, avertizează și CNBC.
Prețul țițeiului a ajuns la cel mai înalt nivel din noiembrie încoace, după ce cei doi mari producători au prelungit până în decembrie măsurile de reducere a producției.
Miercuri, prețul era de 89,37 de dolari pe baril, conform Reuters.
Creșterea a reaprins temerile că majorarea ar putea duce la creșterea prețurilor la pompă și la creșterea inflației în marile economii.
Rusia și Arabia Saudită au anunțat că vor continua să reducă în total 1,3 milioane de barili pe zi din producția lor, chiar dacă cererea globală continuă să crească până la niveluri aproape record.
Mai mult decât se aștepta piața
Traderii de pe piața petrolului se așteptau ca Arabia Saudită și Rusia să mențină reducerile de producție până în septembrie și octombrie, dar planurile de a reține petrolul de pe piață până la sfârșitul anului au generat temeri pentru redresarea marilor economii și pentru consumatori.
Rod Dennis, un purtător de cuvânt al grupului Royal Automobile Club, spune că șoferii au văzut deja o creștere bruscă a prețurilor la pompă în cursul lunii august, ca urmare a creșterii prețului petrolului.
Prețurile petrolului și-au reluat traiectoria ascendentă, în ciuda datelor economice slabe din Europa și a unei încetiniri puternice în China, care sunt adesea folosite ca indicatori ai cererii viitoare de energie.
Arabia Saudită s-a înțeles cu Rusia
Piețele petroliere au început să urce la începutul acestei veri, după ce OPEC, grupul țărilor exportatoare, condus de Arabia Saudită, a convenit cu Rusia și aliații săi să continue reducerile livrărilor de petrol.
Grupul OPEC+, care include OPEC, dar și Rusia și alți producători mondiali, este așteptat să se întâlnească în noiembrie pentru a conveni asupra politicii lor de producție pentru primele luni ale anului 2024.
Arabia Saudită a anunțat marți că își va revizui reducerea de un milion de barili pe zi în fiecare lună pentru a analiza dacă ar trebui să aprofundeze reducerile sau să crească producția, potrivit SPA, agenția de presă de stat a regatului.
Separat, vicepremierul Rusiei Alexander Novak a declarat că Kremlinul își va prelungi reducerile de 300.000 de barili de petrol pe zi „pentru a menține stabilitatea și echilibrul” pe piețele petroliere.
Probleme și la gaze
Trendul privind prețurile este similar și la gaze naturale.
Temerile privind o posibilă grevă în Australia, cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate din lume, au dus recent la creșterea prețului gazelor în Europa, iar analiștii se așteaptă la volatilitate pe termen scurt, scrie și CNBC.
Gigantul american Chevron și sindicatele care îi reprezintă pe muncitorii de la zăcămintele Gorgon și Wheatstone din vestul Australiei poartă discuții zilnice în această săptămână pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la salarii și siguranța locurilor de muncă.
Grevă programată pentru joi
În cazul în care nu se ajunge la un acord, grevele sunt programate să înceapă joi, de la ora locală 6 dimineața.
Disputa a escaladat marți, când o alianță sindicală a anunțat că intenționează să intre în grevă timp de două săptămâni, începând cu 14 septembrie.
Temerile legate de o grevă în Australia au împins recent în sus prețurile europene la gaze.
Jacob Mandel, specialist în piețele energetice globale la compania de consultanță Aurora Energy Research, cu sediul în Marea Britanie, a declarat că piața globală a gazelor naturale este în prezent „foarte strânsă” și că „flexibilitatea foarte mică a ofertei” înseamnă că o grevă în Australia ar putea duce la creșterea prețurilor europene la gaze.
Prețurile ar putea crește cu 20%
El a precizat că prețurile europene la gaze ar putea urca la peste 40 de euro pe MWh dacă grevele se vor desfășura conform planului.
Marți, gazele se tranzacționau pe bursa olandeză TTF, de referință în Europa, la 33,5 euro.
Prețurile sunt mult sub nivelurile extraordinare din vara trecută, când au depășit 300 de euro.
„Cred că este extrem de puțin probabil ca prețurile să se apropie de nivelul din septembrie anul trecut, când au atins aceste vârfuri record masive”, a declarat Mandel. „Prețurile au atins acele vârfuri în circumstanțe extraordinare, care, în teorie, ar fi putut fi reproduse. Cu toate acestea, în Europa, am luat multe măsuri care ar putea împiedica prețurile să atingă un asemenea nivel”, conform acestuia.
Acesta spune că dacă altceva se întâmplă, precum o furtună bruscă la iarnă, atunci, atunci prețurile ar putea crește.
Europa stă mai bine ca anul trecut
Aprovizionarea cu energie a Europei se află într-o poziție mai bună decât anul trecut în pregătirea pentru iarnă, a declarat Stefano Venier, directorul general al companiei italiene SNAM, compania responsabilă de transportul și stocarea gazelor în Italia.
„Oricare ar fi impactul monetar pe care l-ar putea avea pentru Chevron cedarea în fața cererilor muncitorilor este probabil o fracțiune din veniturile pierdute în cazul în care producția ar fi afectată substanțial”, a declarat Kaushal Ramesh, șeful companiei de analize Rystad Energy.
Luna trecută, Uniunea Europeană și-a atins obiectivul de a umple instalațiile de depozitare a gazelor la 90% din capacitate cu aproximativ două luni și jumătate mai devreme decât era prevăzut, ceea ce a întărit speranțele că blocul și-a asigurat suficiente rezerve de combustibil pentru a menține încălzirea locuințelor în timpul iernii. Cu toate acestea, piața gazelor din regiune rămâne sensibilă.
Furtunile în Norvegia și livrările din Rusia, alte riscuri
„Întreruperi reale” sunt posibile în această iarnă, spune Henning Gloystein, director pentru energie, climă și resurse naturale la compania de consultanță Eurasia Group. Acesta dă ca exemple posibile furtuni de iarnă în Norvegia sau reducerea livrărilor de gaze rusești care încă mai sunt transmise către Europa.
Gloystein a avertizat că o oprire a tranzitului prin Ucraina sau o suspendare a livrărilor de gaze lichefiate rusești sunt două riscuri notabile pentru Europa.
Oleksiy Chernyshov, directorul executiv al Naftogaz, a declarat pentru CNBC, la mijlocul lunii augus,t că „Ucraina deservește acest tranzit, de fapt, în favoarea țărilor din Uniunea Europeană care consumă gaz rusesc”.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a afirmat că acordul privind tranzitul de gaze este „încă departe” și că nu poate specula cum va fi situația peste 18 luni.
Acesta a precizat că gazul rusesc reprezintă în prezent mai puțin de 10% din importurile prin conducte ale UE, față de aproximativ 50% înainte de criza energetică stimulată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
