Pentru foarte mulți oameni, cafeaua este băutura cu care aceștia își încep fiecare zi din viață, fie că și-o prepară singuri acasă, la birou ori și-o cumpără de la una dintre numeroasele cafenele pe care le întâlnesc în drumul lor spre locul de muncă.
Putem afirma, fără teama de a greși, că una dintre cele mai importante descoperiri, „raiul într-o ceașcă”, așa cum o denumesc consumatorii de cafea. Plăcerea de a savura licoarea magică a dimineții și preferințele românilor în materie de cafea de calitate a atins un nivel pe care nimeni nu l-ar fi putut anticipa în urmă cu câțiva ani.
Dincolo de plăcere este foarte important să existe un consum moderat de cafea. Indiferent că este vorba despre cafeau măcinată ori despre cea instant, adică ness-ul, medicii recomandă cel mult 2-3 ceşti de cafea pe zi, ceea ce poate ajuta la o stare fizică, mentală şi socială excelentă. Mulți oameni consumă ambele tipuri de cafea, însă mulți nu știu ce diferențe există între acestea. De aceea, dacă dorești să treci de la cafea instant la cafea măcinată sau pur și simplu vrei să-ți îmbunătățești cunoștințele despre cafea în acest articol îți spunem tot ceea ce trebuie să știi despre cele două tipuri de cafea și ce diferențe există între ele.
Ce este cafeaua măcinată și cum se prepară
Cafeaua măcinată, adică cea clasică, este acea pudră fină aromată, care rezultă în urma procesului de măcinare a boabelor de cafea, care în prealabil sunt prăjite la o temperatură de peste 180 de grade Celsius pentru a elimina orice urmă de umezeală.
Aceasta poate fi găsită măcinată în magazine sau o poți cumpăra sub formă de boabe și, ulterioră, să o macini la tine acasă, fie cu o râșniță electrică, fie cu una manuală, scrie site-ul Hermanos Coffee Roasters. Foarte important este un alt aspect, și anume cu cât cafeaua este procesată mai mult, cu atât particulele de cafea vor deveni mai fine, iar fiecare grad sau nivel va fi mai potrivit pentru prepararea unui anumit tip de cafea.
Cafeaua măcinată se poate prepara prin mai multe metode. Cea mai cunoscută dintre aceste metode este cea prin fierberea cafelei la ibric, iar renumita și delicioasa cafea turcească este cel mai bun exemplu în acest sens. Mai exact, apa pentru cafeaua la ibric trebuie adusă la temperatura de fierbere, apoi se adaugă cafeaua, iar aceasta trebuie să fiarbă propriu-zis câteva cel mult zece secunde. În acest fel, se obţine o cafea tare, cu caimac deasupra şi mult zaţ la fund.
Desigur, cafeaua mai poate fi preparată şi într-un aparat special, care se numește filtru de cafea. O altă metodă constă în folosirea cafetierei, unde cafeaua trebuie lăsată să fiarbă timp de câteva minute. Prin acest procedeu se obţine o băutură tare, dar care lasă mai mult zaţ comparativ cu filtrul automat. În sfârșit, o altă metodă cunoscută de prepapare a cafelei este prin folosirea espressor-ului, care presupune fierberea sub presiune mare. Băutura obţinută, fie aceasta espresso, este foarte concentrată şi are la suprafaţă o spumă maronie.
Vezi și care este diferența dintre cafeaua Arabica și cafeaua Robusta
Ce este cafeaua instant și cum se prepară
Cafea instant
În ultimii ani, cafeaua instant a dobândit o reputație negativă, fiind evitată de mulți consumatori de cafea pe motiv că ar fi nocivă. Nu puțini sunt cei care susțin ideea că ness-ul, denumirea învechită sub care mai este cunoscută cafeaua instant, nu ar fi sănătos din cauză că ar fi obținut printr-o prelucrare excesivă a cafelei boabe.
Sunt destui cei care se plâng că, după ce beau un ness, indiferent de cantitatea consumată, ar resimți o stare de disconfort, care se manifestă prin eventuale dureri în piept sau palpitaţii la inimă. Dar, mitul care spune că de vină ar fi ness-ul pentru aceste probleme de sănătate, constă de fapt în procedeul de preparare. Și asta deoarece, la o cană normală de 250 ml, se recomandă cel mult două lingurițe cu ness. Dacă vei folosi mai mult ness, vei avea parte de efecte neplăcute asupra organismului din cauza cantității de cafeină. În esență, ness-ul este cafea fără zaţ îngheţată, mărunţită şi deshidratată, iar procesul prin care acesta este obținut nu include chimicale, „E”-uri sau alte trucuri industriale care ar putea să-i afecteze proprietățile.
Spre deosebire de cafeaua măcinată, ness-ul se prepară mai repede. Astfel, se pun una-două lingurițe de ness într-o cană de 250 ml peste care se toarnă apă fierbinte, iar granulele de ness se dizolvă. De aceea, ness-ul se mai numeşte şi cafea solubilă, adică se dizolvă complet în apă. Unii oamenii preferă să toarne puțină apă fierbinte și să amestece pudra de ness până când obțin o pastă consistentă de culoare bej. Apoi toarnă treptat și restul de apă amestecând continuu, iar în acest fel se obține o spumă groasă deasupra. Ness-ul se poate bea până la ultimă picătură deoarece, spre deosebire de cafeaua măcinată, nu lasă zaţ sau alte reziduuri. În plus, are acelaşi efect energizant precum cafeaua la filtru, la ibric sau la espressor, deşi gustul diferă foarte mult.
Ce diferențe există între cafea și ness
Fiecare dintre cele două tipuri de cafea are particularitățile ei, iar iubitorii de cafea le evaluează subiectiv, în funcție de aromă sau de tărie. Practic, gustul este cel care diferențiază, de fapt, cele două tipuri de cafea. Arabica este mai aromată, mai dulceagă și ușor mai delicată, în timp ce Robusta are un gust mai puternic, mai înțepător și mai amar, scrie site-ul Espressocafe.ro.
În afară de diferențele în ceea ce privește procesul de obținere și modul de preparare despre care am vorbit deja, între cafeaua măcinată și cea instant sau solubilă mai există o serie de diferențe. Astfel, o diferenţă importantă între cele două tipuri de cafea constă în sortimentul din care provin acestea. Există aproximativ 100 de sortimente de cafea, iar acestea pot fi rezumate în două tipuri: Arabica și Robusta. Cafeaua Arabica este cea mai populară dintre sortimente. Planta de cafea din care se obține acest sortiment creşte în America Latină, mai precis în Columbia, Brazilia, dar și în Africa și Papua Noua Guinee, are o aromă discretă și este de două ori mai scumpă decât Robusta. În schimb, ness-ul este obţinut de regulă din cafeaua Robusta, care creşte mai ales în Africa, Indonesia și Vietnam, are o aromă mai puternică şi este mai ieftină.
În același timp, Robusta conține de două ori mai multă cofeină comparativ cu Arabica. La prima vedere, mai multă cofeină ar trebui să însemne ceva pozitiv, și anume să sporească energia mai repede. Totuși, un grad mai mare de cofeină presupune un gust mai amar, ceea ce face cafeaua Robusta mai dificil de consumat. Totodată, o ceaşcă de cafea Arabica de 150 ml conține 80 mg de cafeină, în timp ce o ceaşcă de 150 ml de cafea Robusta are în jur de 50 mg de cafeină.
O altă diferență între cele două tipuri de cafea o reprezintă forma bobului. Astfel, bobul de cafea Arabica este mai mare și mai oval comparativ cu cel al cafelei Robusta, care este mai mic și mai rotund. În plus, există o diferență și în ceea ce privește structura celor două tipuri de cafea, ceea ce ar putea explica de ce procesul de prăjire, sub aceleași condiții, este diferit.
Cafeaua provoacă deficiența de magneziu
Dacă bei cafea în mod constant te vei lovi de o deficiență de magneziu. Deoarece magneziul și calciul lucrează împreună pentru a face ca mușchiul inimii să se contracte într-un ritm regulat, unul dintre primele semne ale unei deficiențe de magneziu îl reprezintă bătăile neregulate ale inimii. Ca urmare a dezechilibrului calciu/magneziu își pot face apariția depozite de calciu pe mușchiul inimii. În cazul în care se întâmplă acest lucru, inima nu se va mai putea contracta corect, scrie site-ul Yourcoffestop.blogspot.com.
Magneziul este, de asemenea, important și în procesul de descompunere a grăsimilor pe care le consumi prin acizii grași, care pot fi utili în construirea unor părți ale corpului, cum ar fi învelișurile nervoase și membranele celulare. În cazul în care aceste grăsimi nu sunt descompuse în mod corespunzător, acestea vor începe să se adune în depozite, care se vor depune pe punctele arteriale deteriorate. În acest fel, deficiența de magneziu poate determina creșterea riscului de a contracta cele două boli degenerative majore ale inimii, și anume ateroscleroza și arterioscleroza. Un alt aspect de reținut în acest sens este acela că magneziul este necesar pentru sinteza lecitinei, care ajută și ea la descompunerea acelor grăsimi.
Consumul de cafea determină deshidratarea
Cafeaua ajută la eliminarea substanțelor nutritive (nutrienți) din organism prin urină. Printre acestea se numără vitaminele A, D, E, K și acizii grași esențiali. Acest efect diuretic care se creează atunci când bei cafea poate interfera, de asemenea, cu absorbția fierului pentru simplul fapt că foarte mulți nutrienți trec foarte repede prin rinichi, se mai precizează pe site-ul Yourcoffestop.blogspot.com. Deși conține apă, cafeaua face ca organismul să elimine mai multă apă decât cea pe care o absoarbe. Astfel, apare un deficit de lichide (deshidratare) care, în timp, duce la apariția unor probleme de sănătate, precum piele uscată, constipație sau infecții ale vezicii urinare.
De asemenea, cafeaua poate duce la o deficiență cronică de vitamine B și, totodată, poate provoca o acumulare de toxine în organism, ceea ce îți poate crește nevoia de vitamina C și alți antioxidanți. Nu în ultimul rând, două cești de cafea pot conține până la 30 mg de cofeină, iar acest lucru este suficient pentru a crește semnificativ tensiunea arterială și pulsul.
De ce primești linguriță la cafea
Foto:123rf.com
