Carpații Orientali se regăsesc în partea estică a lanțului muntos și reprezintă unul dintre marile segmente montane ale munților Carpați. Descoperă mai jos lista grupelor muntoase din Carpații Orientali.
Limitele geografice ale Carpaților Orientali
Carpații Orientali prezintă o varietate de roci, aspect geofizice, geologice și morfologice, floră și faună. Sunt cuprinși între limitele țării:
La Nord – Subcarpații Beskizi din Polonia;
La Est – Subcarpații Beskizi din Ucraina Podișul Moldovei și Subcarpații Moldovei;
La Vest: Culoarul Michalovce–Nowy Sącz–Tarnów; Depresiunea Colinară a Transilvaniei(D.C.T), Dealurile de Vest și Câmpia de Vest;
La Sud: Subcarpații de Curbură și Valea Prahovei.
Caracteristici Carpații Orientali
Carpații Orientali, între aceste limite, au o serie de caracteristici diferențiatoare ale reliefului, față de celelalte ramuri, și anume:
Sunt formați din trei fâșii paralele care reflectă alcătuirea geologică a substratului. În Vest există un aliniament de munți vulcanici, în centru roci dure, predominant șisturi cristaline, în Est și Sud roci sedimentare cutate, denumite și flis (formațiune geologică specifică, care etse alcătuită din strate sedimentare cutate).
Carpații Orientali au culmi paralele, orientate pe direcția NV-SE sau curbate în Sud.
Au altitudini cu valori mijlocii. Înălțimile maxime depășesc 2000 de metri, în Munții Rodnei și Munții Călimani.
Carpații Orientali sunt fragmentați de depresiuni numeroase, unele foarte întinse precum depresiunile Brașovului și Maramureșului, dar și văi și trăcători.
Carpații Orientali au forme variate de relief precum: relief vulcanic, cu cratere, conturi și platouri, îndeosebi în munții Călimani, Gurghiului și Harghitei, au relief glaciar, în Munții Rodnei, și un relief specific datorat rocilor, îndeosebi în masivele Ceahlău și Ciucaș. De asemenea, Carpații Meridionali au și relief carstic cu peșteri și chei în Carpații de Curbură.
Carpații Orientali
Descoperă cele mai frumoase Locuri de vizitat din România
Lista grupelor muntoase din Carpații Orientali
Lista celor 52 de sub grupe montane disctincte morphologic, geofizic și geographic din Carpații Orientali conține denumirea generică a sub grupului, dar și cel mai înalt vârf al său.
Munții Oașului – cel mai înalt vârf, 823 m, Vârful Piatra Bixadului;
Munții Igniș – cel mai înalt vârf, 1.307 m, Vârful Igniș;
Munceii Băii Mari – cel mai înalt vârf, 889 m, Vârful Măgura Mare;
Munții Gutâi – cel mai înalt vârf, 1.443 m, Vârful Gutâiul Mare;
Munții Lăpușului – cel mai înalt vârf, 1.353 m, Vârful Văratecu;
Munții Țibleș – cel mai înalt vârf, 1.840 m, Vârful Bran;
Munții Maramureșului – cel mai înalt vârf, 1.957 m, Vârful Farcău;
Munții Râpei – cel mai înalt vârf, 1.937 m, Vârful Pop Ivan;
Munții Rodnei – cel mai înalt vârf, 2.303 m, Vârful Pietrosul Rodnei;
Munții Bârgău – cel mai înalt vârf, 1.611 m, Vârful Heniul Mare;
Munții Suhard – cel mai înalt vârf, 1.932 m, Vârful Omu;
Munții Țibău – cel mai înalt vârf, 1.651 m, Vârful Țapul Mare;
Obcina Brodinei – cel mai înalt vârf, 1.307 m, Vârful Poiana Săcălești;
Obcina Mestecănișului – cel mai înalt vârf, 1.588 m, Vârful Lucina;
Obcina Feredeului – cel mai înalt vârf, 1.494 m, Vârful Vâju Mare;
Obcina Curmăturii – cel mai înalt vârf, 1.090 m, Vârful Chicera Neagră;
Obcina Moldoviței – cel mai înalt vârf, 1.207 m, Vârful Bobeica;
Obcina Mare – cel mai înalt vârf, 1.224 m, Vârful Sihloaia;
Obcina Humorului – cel mai înalt vârf, 807 m, Vârful Cacica;
Munții Rarău – cel mai înalt vârf, 1.651 m, Vârful Rarău;
Munții Giumalău – cel mai înalt vârf, 1.858 m, Vârful Giumalău;
Munții Călimani – cel mai înalt vârf, 2.100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor;
Munții Bistriței – cel mai înalt vârf, 1.859 m, Vârful Budacu;
Munții Stănișoarei – cel mai înalt vârf, 1.530 m, Vârful Bivolul;
Masivul Ceahlău – cel mai înalt vârf, 1.907 m, Vârful Ocolașul Mare;
Munții Giurgeu – cel mai înalt vârf, 1.545 m, Vârful Prisica;
Munții Hășmaș – cel mai înalt vârf, 1.792 m, Vârful Hășmașul Mare;
Munții Gurghiu – cel mai înalt vârf, 1.776 m, Vârful Saca Mare;
Munții Tarcău – cel mai înalt vârf, 1.664 m, Vârful Grindușu;
Masivul Goșmanu – cel mai înalt vârf, 1.442 m, Vârful Cracu Geamăna;
Munții Berzunț – cel mai înalt vârf, 984 m, Vârful Berzunt;
Munții Ciucului – cel mai înalt vârf, 1.553 m, Vârful Noșcolat și Vârful Șoiu;
Munții Nemira – cel mai înalt vârf, 1.649 m, Vârful Nemira Mare;
Munții Bodoc – cel mai înalt vârf, 1.241 m, Vârful Cărpiniș;
Munții Ciomatu – cel mai înalt vârf, 1.301 m, Vârful Ciomatu Mare;
Munții Harghita – cel mai înalt vârf, 1.801 m, Vârful Harghita Mădăraș;
Munții Baraolt – cel mai înalt vârf, 1.019 m, Vârful Havad;
Munții Perșani – cel mai înalt vârf, 1.104 m, Vârful Cetății;
Munții Măgura Codlei – cel mai înalt vârf, 1.292 m, Vârful Măgura Codlei;
Munții Vrancei – cel mai înalt vârf, 1.785 m, Vârful Goru;
Munții Penteleu – cel mai înalt vârf, 1.772 m, Vârful Penteleu;
Munții Întorsurii – cel mai înalt vârf, 1.222 m, Vârful Pilișca;
Masivul Ivănețu – cel mai înalt vârf, 1.191 m, Vârful Ivănețu;
Munții Podu Calului – cel mai înalt vârf, 1.439 m, Vârful Podu Calului;
Munții Siriu – cel mai înalt vârf, 1.663 m, Vârful Mălâia;
Munții Monteoru cel mai înalt vârf, 1.345 m, Vârful Monteoru;
Munții Tătaru – cel mai înalt vârf, 1.477 m, Vârful Tătaru Mare;
Masivul Ciucaș – cel mai înalt vârf, 1.954 m, Vârful Ciucaș;
Munții Grohotișului – cel mai înalt vârf, 1.768 m, Vârful Grohotișul;
Munții Baiului – cel mai înalt vârf, 1.923 m, Vârful Neamțu;
Munții Piatra Mare – cel mai înalt vârf, 1.844 m, Vârful Piatra Mare;
Masivul Postăvarul – cel mai înalt vârf, 1.804 m, Vârful Cristianu Mare.
În Carpații Orientali se disting trei grupe majore de munți
Carpații Maramureșului și Bucovinei, grupa nordică, cu muntii:
Munții Bârgău;
Munții Gutâi;
Munții Igniș;
Munții Lăpușului;
Munții Maramureșului;
Munții Oaș;
Obcina Feredeu;
Obcina Mare;
Obcina Mestecăniș;
Munții Rodnei;
Munții Suhard;
Munții Țibleș;
Carpații Moldo-Transilvani, grupa central, cu munții:
Munții Căliman;
Munții Gurghiu;
Munții Harghita;
Muntele Ciomatu;
Munții Giurgeu;
Munții Hășmașu Mare;
Munții Ciucului;
Munții Nemira;
Munții Giumalău;
Munții Rarău;
Munții Bistriței;
Munții Ceahlău;
Munții Tarcău;
Munții Stânișoarei;
Munții Goșmanu;
Munții Brezunț;
Munții Perșani;
Munții Baraolt;
Munții Bodoc.
Carpații de Curbură, grupa sudică, cu munții:
Munții Vrancei;
Munții Întorsurii;
Munții Buzăului;
Munții Bârsei;
Munții Siriu;
Masivul Ciucaș;
Munții Perșani;
Munții Bodoc;
Munții Baraolt.
Curiozități despre Carpații Orientali
Cele mai înalte vârfuri din Munții Carpați
În România există 13 vârfuri de peste 2.500 de metri. Vezi care sunt cele mai înalte vârfuri muntoase din lume
2.544 m – Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș, cel mai înalt vârf din România. Situat în județul Argeș, el se poate vedea doar de pe creasta Făgărașului, iar asta din cauza faptului că majoritatea piscurilor montane din jurul său au peste 2.400 de metri.
2.535 m – Vârful Negoiu, este al doilea ca înălțime și este situat tot în Munții Făgăraș. Are pante foarte abrupte, fiind extrem de greu de urcat.
2.527 m – Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș reprezintă principala cale de acces către vârful Moldoveanu. Împreună cu el formează Marele Trapez.2.519 m – Vârful Parângul Mare, al patrulea ca înălțime, se află în Masivul Parâng, unde se găsește cea mai înaltă șosea din România: Transalpina, al cărei punct cel mai înalt ajunge la 2.145 de metri.
2.517 m – Vârful Lespezi, Munții Făgăraș, al cincilea ca înălțime. La poalele sale se află lacul glaciar Caltun.
2.514 m – Vârful Omu, Munții Bucegi, situat în Munții Bucegi, este pe locul șase ca înălțime. Se poate vedea de pe creasta Pietrei Craiului și de pe Valea Prahovei.2.509 m – Vârful Peleaga, Munții Retezat, al cărui acces se poate face dinspre lacul Bucura, Șaua Pelegii sau Curmătura Bucurei.2.508 m – Vârful Păpușa, Munții Retezat este al doilea ca înălțime din Retezat. Accesul se poate face dinspre vârful Custura, Porțile Închise sau Șaua Pelegii.
2.507 m – Vârful Vânătarea lui Buteanu, Munții Făgăraș 2.506 m – Vârful Hârtopul Darei, Munții Făgăraș.
2.505 m – Vârful Cornul Călțunului, Munții Făgăra.2.503 m – Vârful Bucura, Munții Bucegi2.500 m – Vârful Dara, Munții Făgăraș.
Descoperă cele mai frumoase Saline din România
Cele mai frumoase locuri din Carpații Orientali
Vulcanii Noroioși;
Stațiunea Cheia;
Masivul Ciucaș;
Masivul Ceahlău;
Cascada Putnei;
Cetatea Neamțului;
Pietrosul Lala Mare;
Curiozități despre Munții Carpați
Denumirea acestor munți provine de la un trib de daci numit Carpi, care locuia în Moldova, în Carpații Orientali.
Carpi înseamnă stâncă. Aproximativ 66% din suprafața României este acoperită de Munții Carpați, de aceea României i se mai spune și Grădina Carpaților.
Peștera Izvorul Tăușoarelor, din Munții Rodnei este cea mai adâncă peșteră și coboară până la 415 m sub nivelul mării.
Din lanțul carpatic izvorăsc mai multe râuri mari, precum Nistru, Prut, Siret, Tisa, Mureș, Jiu, Argeș sau Olt.
Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România și din Europa și se situează la o altitudine de 950 m, în vârful Masivului Ciomatu, în județul Harghita România are cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa, format din Munții Oaș, Munții Țibleș, Munții Călimani-Munții Gurghiu-Munții Harghita.
Cei mai mulți urși bruni, lupi și lincși din Europa se găsesc în Munții Carpați.
Sfinxul din Munţii Bucegi are aceeaşi înălţime ca faimosul Sfinx din Egipt.
Temperaturile medii anuale din zona Munților Carpați variază între 8 grade C la poalele munților, și -2 grade pe culmile cele mai înalte.
Sursă info: wikipedia.org; wikipedia.org; wikipedia.orgȘtii care sunt cele mai frumoase cascade din România?
Sursă foto: 123rf.com
