O schimbare în cât de des clipiți ar putea dezvălui probleme grave de sănătate subiacente, spun experții.
În medie, majoritatea adulților clipesc o dată la trei până la cinci secunde, ceea ce ajută la menținerea ochiului umed și curat, scrie The Sun.
În unele cazuri, clipirea prea mult sau prea puțin poate anunța o serie de probleme de sănătate, de la alergii și tulburări ale sistemului imunitar până la boala Parkinson.
Boala Parkinson
Mai multe studii au descoperit că rata la care clipim oglindește cantitatea de dopamină din creier
Cu cât avem mai puțină dopamină, cu atât ne fixăm mai mult pe un subiect și clipim mai rar.
Persoanele cu Parkinson nu au suficientă dopamină chimică în creier, deoarece unele dintre celulele nervoase care o produc au încetat să funcționeze.
Acest lucru poate provoca simptome precum clipirea mai lentă și tremurul mâinilor.
Aproximativ 145.000 de oameni trăiesc cu Parkinson în Marea Britanie.
Există peste 40 de simptome, dar cele trei principale sunt încetineala mișcării și rigiditatea (rigiditatea musculară).
Boala Graves
Clipirea mai rar poate fi, de asemenea, un semn al bolii Graves , o tulburare a sistemului imunitar care are ca rezultat supraproducția de hormoni tiroidieni (hipertiroidism).
Starea autoimună crește rata metabolică a organismului, ducând la pierderea în greutate și la scăderea nivelului de energie.
Alte semne comune ale bolii sunt anxietatea, sensibilitatea la căldură și bătăile neregulate ale inimii.
Aproximativ o treime dintre pacienții cu boala Graves dezvoltă, de asemenea, probleme oculare, cunoscute sub denumirea de boală oculară tiroidiană.
Poate face bulbii oculari să se umfle, retrăgând pleoapele. Acest lucru duce la clipirea mai puțin frecventă, deoarece pleoapele sunt prea strânse.
Nu clipiți suficient, totuși, poate provoca uscarea și deteriorarea corneei ochiului.
În cazurile severe, poate provoca pe cornee cicatrice din cauza lipsei de protecție.
AVC
Alte afecțiuni neurologice, în afară de Parkinson, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC), pot încetini rata normală de clipire.
Acest lucru se datorează faptului că nervii pleoapei, nervul facial sau mușchii pleoapei pot fi lăsați deteriorați.
Un accident vascular cerebral este un atac cerebral care pune viața în pericol, care apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului tău este întreruptă – fără sânge, celulele din creier pot fi ucise sau pot suferi leziuni.
Simptomele unui accident vascular cerebral includ vorbirea tulbure, amorțeală, slăbiciune sau paralizie la nivelul feței, brațului sau piciorului.
Leziuni la cap
Clipirea mai lentă a fost, de asemenea, asociată cu rănile la cap în rândul sportivilor.
Sindromul Sjogren
Pe de altă parte, clipirea mai deasă poate fi un semn de oboseală atunci când încercați să îndepliniți o sarcină solicitantă, cum ar fi conducerea în timp ce vă simțiți obosit.
Clipirea excesivă poate apărea atunci când corpul dumneavoastră încearcă să compenseze boala de ochi uscat, care poate apărea din mai multe motive.
Unul dintre acestea este sindromul Sjogren – o boală autoimună care provoacă uscarea pe scară largă a părților corpului care produc fluide, cum ar fi lacrimile și saliva.
Ochii uscați de la Sjogren pot duce la o senzație de mâncărime sau de arsură, ceea ce duce la creșterea clipirii.
De obicei, începe la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani și este mult mai frecventă la femei decât la bărbați.
Experții nu știu de ce oamenii suferă de această afecțiune, dar un virus poate declanșa simptomele, așa că ar putea fi indus de Covid .
Alergii și infecții
Alergiile pot crește, de asemenea, frecvența clipirii.
Mucegaiul, polenul, acarienii, machiajul și părul de animale sunt câțiva alergeni care pot declanșa o reacție alergică.
Când este expus, organismul reacționează uneori prin eliberarea de histamina în ochi.
Acest lucru face ca vasele de sânge din ochi să se întindă și să devină mai mari.
Acest lucru vă poate face ochii roșii și mâncărimi, declanșând arsuri. S-ar putea să fie și apoase și umflate.
Sindromul Tourette
Clipirea frecventă ar putea fi, de asemenea, un tic motor asociat cu sindromul Tourette .
Ticurile motorii sunt mișcări bruște, incontrolabile, cum ar fi clipirea exagerată sau constantă.
Cauza bolii Tourette este necunoscută, dar se crede că este legată de probleme cu o parte a creierului numită ganglioni bazali.
La persoanele care suferă de Tourette, ganglionii bazali „reușesc”, ducând la ticuri.
Din motive necunoscute, bărbații sunt mai susceptibili de a fi afectați decât femeile – în timp ce Tourette este adesea în familie.
