Este a treia amânare a Curţii. ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut de Parlament, pe 28 iunie.
„Curtea Constituţională a amânat pentru data de 5 octombrie 2023 obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite”, arată comunicatul de presă al CCR.
ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul.
Ambele legi au trecut pe 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, anunţa ÎCCJ.
Între timp,Curtea Constituţională a admis, în luna august, parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Preşedintele CCR Marian Enache a explicat atunci că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.
Aceștia au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de peste 3 miliarde de euro.
Reforma pensiilor speciale este un jalon în PNRR care a fost deja depășit, primul termen fixat fiind finalul anului trecut.
În acest moment, situația este și mai gravă, pentru că toate jaloanele şi ţintele pentru Cererea 3 de plată din PNRR trebuie realizate până la 15 octombrie, iar acest lucru înseamnă inclusiv aprobarea legii pensiilor de serviciu.
Neîndeplinirea acestui jalon ar fi, potrivit ministrului Fondurilor Europene, Adrian Câciu, un eşec, iar pierderea este estimată la 1,4 miliarde de euro, potrivit News.ro.
Acesta chiar le-a cerut magistraţilor să nu conteste din nou legea la CCR: „Eu cred că şi dânşii trebuie să înţeleagă un lucru – există separaţia puterilor în stat, dar există şi o solidatitare a cetăţenilor şi a structurilor şi a categoriilor profesionale faţă de stat şi faţă de interesul naţional. Cred că este un moment în care şi dânşii ar trebui să înţeleagă (…) s-au armonizat nişte lucruri, discrepanţele erau foarte mari (…) Noi ne dorim să treacă legea. Dacă o vor mai contesta, cred că se vor găsi amendamente care să fie în concordanţă cu decizia CCR”.
În 2022 erau pe rol peste 3.250 de dosare civile prin care magistrații au dat statul în judecată, iar ultima majorare salarială a fost contestată de peste 1000 de ori de cei aproximativ 4.500 de magistrați
În aceste moment, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante pentru 2010-2022 ajung la aproximativ un miliard de euro, potrivit datelor Realitatea Plus.
