Ce este malaria – cauze, simptome, evoluţie

În ultima vreme, din ce în ce mai mulți români aleg să plece în vacanță în Africa, mai ales în sezonul rece. Principalul motiv care determină creșterea interesului pentru destinațiile de pe „continentul negru” îl reprezintă faptul că multe dintre acestea oferă soare, plajă, precum și experiențe unice, începând de la savanele populate de animale sălbatice și terminând cu pădurile tropicale și peisajele selenare ale întinderilor deșertice. Din păcate, toate aceste tentații sunt puse în umbră de pericolul îmbolnăvirii de malarie, o boală care este transmisă prin înțepătura ţânţarului Anofel.

De la începutul anului 2024, doi turiști români au murit de malarie, iar alți șapte care au călătorit în Africa în aceeași perioadă au avut nevoie de îngrijiri medicale. În acest articol ne-am propus să-ți spunem tot ceea ce trebuie să știi despre această boală cumplită, de la modalități de transmitere, până la simptome și variante de tratament.

Ce este malaria și cum se transmite

Malaria este o boala infecțioasă, care este cel mai des întâlnită în numeroase regiuni tropicale și subtropicale, în special pe continentul african. Această boală este determinată de infecția parazitară cu diferite specii de Plasmodium. Există cinci specii de paraziți care pot provoca malaria la oameni, iar două dintre acestea –  Plasmodium falciparum  și  Plasmodium vivax – reprezintă cea mai mare amenințare. Malaria nu este contagioasă și, deci, nu se poate transmite de la o persoană la alta. Această boală se transmite exclusiv prin mușcăturile femelelor de țânțari anofel (Anopheles mosquito).  

Malaria este o boală transmisă prin înțepătura ţânţarului Anofel

Există peste 400 de specii diferite de țânțari anofel, iar dintre acestea aproximativ 40 sunt cunoscute ca specii vector care pot transmite malaria. Acest risc de infecție este mai ridicat în anumite regiuni de pe glob decât în ​​altele, în funcție de o serie de factori, inclusiv de tipul de țânțari locali. De asemenea, poate varia în funcție de sezon, riscul cel mai mare fiind în sezonul ploios din țările tropicale, informează World Health Organization.

Totodată, malaria se poate transmite și indirect de la om la om în anumite cazuri particulare, cum ar fi de la mamă la făt în timpul nașterii sau înainte, în perioada intrauterină (prin placentă), în contexte medicale prin transfuzii de sânge de la o persoană infectată sau prin manipularea incorectă a instrumentelor, care conțin agentul patogen, cum ar fi acele și seringile contaminate.

Cele mai vulnerabile persoane la malarie

Aproape jumătate din populația lumii este expusă riscului îmbolnăvirii de malarie. Spre exemplu, în decursul anului 2022, se estimează că aproximativ 249 de milioane de persoane din 85 de țări s-au îmbolnăvit de malarie. În același an, această boală a făcut în jur de 608.000 de victime. La fel ca în cazul altor boli, unele persoane sunt mai predispuse decât altele la dezvoltarea unor forme severe de malarie cu potențial letal. Malaria poate apărea la toate categoriile de vârstă și de sex, însă persoanele care prezintă un risc ridicat de a dezvolta forme severe de malarie cu potențial letal sunt copiii cu vârste de până la 5 ani, femeile însărcinate și bolnavii de HIV/SIDA. De asemenea, alte grupuri vulnerabile includ migranții sau persoanele care călătoresc în scop turistic în zonele endemice cu transmitere intensă a malariei și care nu au dobândit o imunitate parțială în urma unei expuneri îndelungate la boală sau care nu iau terapii chimiopreventive. În același timp, unele persoane din zonele în care malaria este frecventă vor dezvolta imunitate parțială. Deși nu asigură niciodată o protecție completă, imunitatea parțială reduce riscul de îmbolnăvire de malarie cu potențial letal.

Cum se manifestă malaria

Primele simptome de malarie apar, de regulă, la 10-15 zile de la înțepătura unui țânțar anofel infectat. De obicei, malaria se manifestă prin febră, dureri de cap, dureri musculare, diaree, vărsături, tuse, frisoane și alte manifestări. Toate aceste simptome pot fi ușoare, motiv pentru care pot fi confundate cu simptomele care anunță o răceală sau o gripă. În zonele endemice de malarie, persoanele care au dezvoltat o imunitate parțială pot fi infectate, dar nu prezintă simptome (infecții asimptomatice). De asemenea, există forme mai severe de malarie, care se manifestă prin simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiență renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolenţă, comă şi chiar deces.

Cât de repede trebuie tratată malaria

Malaria poate fi diagnosticată cu ajutorul unor teste care determină prezența paraziților Plasmodium care cauzează boala. Există două tipuri de teste: examinarea microscopică a frotiurilor de sânge și testele de diagnostic rapid. Testele de diagnosticare permit furnizorilor de servicii de sănătate să distingă malaria de alte cauze ale bolilor febrile, facilitând tratamentul adecvat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă diagnosticarea promptă a oricărei persoane cu suspiciune de malarie.

Modul în care evoluează malaria

În cazul în care o persoană bolnavă de malarie cu Plasmodium falciparum nu este tratată în cel mult 24 de ore, infecția poate provoca o serie de complicații și chiar deces. Malaria severă poate provoca insuficiență multiorganică la adulți, în timp ce copiii suferă frecvent de anemie severă, de detresă respiratorie acută sau de malarie cerebrală. Malaria umană cauzată de alte specii de Plasmodium poate provoca boli semnificative și, ocazional, probleme grave de sănătate cum ar fi convulsii sau leziuni ale creierului, care pun viața în pericol, mai precizează sursa citată.

Diagnosticarea malariei

Diagnosticarea malariei se face doar de către un medic specialist infecționist, în primul rând pe baza anamnezei (n.n. – totalitatea informațiilor pe care medicul le adună de la bolnav și de la însoțitorii acestuia pentru a le utiliza în vederea stabilirii diagnosticului). În același timp, esențial este și istoricul medical, dar și cel de călătorie în țările tropicale, astfel încât medicul specialist să poată corela simptomele cu riscul de a avea sau nu malarie.

Pentru a pune un diagnostic precis, medicul poate să solicite suplimentar o serie de analize de sânge pentru a verifica o eventuală anemie, teste rapide pentru depistarea paraziților ori o examinare microscopică a celulelor sanguine pentru a elimina suspiciunile de toxoplasmoză ori diferite alergii. Așa cum menționam anterior, este deosebit de importantă o depistare precoce a bolii pentru a se evita în acest fel afectarea organelor deoarece o persoană se poate infecta chiar dacă a urmat un tratament antimalarie.

Cum se tratează malaria

Potrivit specialiștilor de la World health Organization, malaria este o boală tratabilă, iar terapiile combinate pe bază de artemisinină sunt cele mai eficiente medicamente antimalarice disponibile în zilele noastre și, totodată, pilonul tratamentului recomandat pentru malaria cu Plasmodium falciparum, cel mai letal parazit al malariei la nivel global.

Odată diagnosticată boala de malarie, trebuie administrat cât mai repede un tratament adecvat. Mai exact, terapia medicamentoasă în acest caz trebuie inițiată în cel mult două ore de la prezentarea bolnavului cu simptomatologie clinică sugestivă pentru infecția cu parazit Plasmodium. Medicația variază în funcție de tipul parazitului, de gravitatea simptomelor, dacă persoana a luat sau nu medicaţie antimalarie înainte de infectare ori dacă este vorba despre un copil sub 5 ani ori despre o femeie însărcinată. Pastilele împotriva malariei se administrează, în medie, pentru o perioadă de două zile, însă dacă afecțiunea se agravează, atunci medicul infecțios poate să solicite internarea pacientului și monitorizarea lui 24 de ore din 24 pentru că unele tipuri de infecții pot duce la comă și chiar deces. În general, medicamentele care se folosesc în cazul îmbolnăvirilor de malarie au rolul de a elimina parazitul din sânge și de a ameliora simptomatologia. În situațiile nedorite în care, din diferite motive, se înregistrează o anumită întârziere a diagnosticului de laborator, terapia medicamentoasă se va institui pe baza anamnezei și a examenului clinic în funcție de recomăndarile OMS, luându-se, bineînțeles, în calcul rezistența la antimalarice a diferitelor specii de paraziți, mai ales Plasmodium falciparum.

Cum putem evita îmbolnăvirea de malarie

Pentru a preveni îmbolnăvirea de malarie se recomandă ca persoanele care călătoresc în zonele cu risc ridicat să urmeze un tratament antimalarie preventiv. Acesta se poate administra atât înainte, cât și în timpul și chiar după ce călătoria s-a încheiat. De aceea, înainte de a pleca în vacanță, este indicat să faci un drum la un cabinet de vaccinare internaţională unde vei primi recomandări, dar şi prescripţia tratamentului profilactic în funcţie de ţara unde vei călători. În același timp, profilaxia cu medicamente antimalarice ar trebui să înceapă cu cel puţin o săptămână înaintea călătoriei şi să se încheie la o săptămână după ce persoana respectivă a revenit din zona endemică de malarie, relatează Bioclinica.

Vaccinurile antimalarie sunt o realizare de dată recentă

Trebuie să știi că medicamentele pe care le iei în scop profilactic nu te vor proteja pe deplin împotriva îmbolnăvirii deoarece, în ultimii ani, parazitul Plasmodium care produce malaria a dezvoltat rezistență la anumite medicamente. Nu în ultimul rând, evită pe cât este posibil să fii înţepat de ţânţari, în special între amurg și zori folosind diverse metode de protecţie. Astfel, este recomandat să poarte tot timpul pantaloni lungi și bluze cu mânecă lungă, să folosească plase de țânțari la geamuri, la uși și la pat, să trateze cu substanțe anti-țânțari hainele, corturile, sacii de dormit și alte țesături și să folosească repelent pentru țânțari pe zonele cu piele expusă.

Vezi şi ce este Virusul Zika, cum se transmite, simptome și tratament!