În baza noii legi, românii vor fi eligibili pentru a primi pensie la atingerea vârstei necesare. Pensia minimă se ridică la 40% din salariul minim brut, cu o creștere suplimentară de 1% pentru fiecare an de muncă în plus.
Conform noii legislații, se pune accent pe distincția dintre salariații care au plătit în sistemul public de pensii între 10-15 ani și cei care au cotizat peste 15 ani. Cei din urmă vor avea dreptul la o pensie minimă de 45% din salariul minim brut, plus un procent în plus pentru fiecare an în plus de vechime. Până acum, nu se făcea nicio diferențiere în ceea ce privește perioada de contribuție pentru cei ce beneficiau de pensie minimă.
Reforma PENSIILOR SPECIALE | Marcel Ciolacu: „Cred că lucrurile sunt cam finalizate”
“Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară. Pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.
Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la dată întrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară”, arată noua Lege a pensiilor.
În cazul în care, din calculul pensiei, rezultă o suma mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare. Din cauza acesteia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă.
În ceea ce privește pensia de urmaș și ajutorul pentru soțul supraviețuitor, după decesul unuia dintre soți, cel care a rămas în viață și are vârsta de pensionare, va primi 25% din pensia persoanei decedate.
“Pensia de urmaş se menţine şi, în plus faţă de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie. Este vorba de ajutorul pentru soţul pensionar supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie”, se arată în actul normativ.
În prezent, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
“Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12 rezultă punctajul anual al asiguratului în anul respectiv.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”, potrivit CNPP.
Reforma PENSIILOR SPECIALE, amânată din nou. Cât de aproape suntem să “picăm” testul Bruxelles-ului
Suma se împarte la “stagiul complet de cotizare”, adică la vechimea totală a contribuabilului. Rezultă astfel “punctajul mediu anual” al fiecărui pensionar, adică acel număr de puncte (în cele mai multe cazuri, cu câteva zecimale) pe care fiecare a reuşit să-l acumuleze de-a lungul carierei.
Valoarea pensiei este în permanentă schimbare, fiind un raport între veniturile câştigate de o persoană şi salariul mediu brut pe economie din fiecare perioadă. Cu cât salariul mediu brut e mai mare, cu atât creşte punctul de pensie.
Astfel, un salariat care câștigă un salariu brut de 4.000 de lei, adică un venit net de aproximativ 2.400 de lei, și va ieși la pensie într-un deceniu, va primi o pensie medie de cel puțin 1.250 de lei, în cazul în care nu a plătit contribuții către fondurile private de pensii.
Abia când salariul brut este de 7.000 de lei, pensia de stat poate ajunge la suma de 2.000 de lei. Dacă luăm în considerare un salariu brut de 7.000 de lei și o pensionare în anul 2033, fără a plăti contribuții într-un fond de pensii privat, pensia de stat ar atinge suma de 2.180 de lei.
Lovitură pentru români: Ratele cresc din nou de la 1 octombrie. Nici cei cu IRCC nu scapă
