Gara Frumuşiţa, odată un simbol al dezvoltării infrastructurii feroviare româneşti, acum este considerată una dintre cele mai urâte staţii din România. Construită în 1895 pe ruta Galaţi-Bârlad, aceasta a supravieţuit bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, doar pentru a cădea în paragină în ultimele decenii. Denumirea sa, care ar trebui să evoce frumuseţe, stă acum într-un contrast amar cu realitatea degradării şi abandonului în care se află.
De-a lungul anilor, clădirea a fost lăsată în voia soartei, fiind vandalizată şi deposedată de orice valoare utilitară sau estetică. Acoperişul este inexistent, geamurile sunt sparte, iar structura este compromisă. Acest tablou desolant nu reuşeşte să atragă nici măcar animalele sălbatice, darămite pe oamenii care altădată o frecventau.
Halta Frumușița. (Foto: Costel Crângan)
Lupta pentru conservarea unui monument istoric
În ciuda stării sale de ruină, Gara Frumuşiţa este încă înregistrată ca monument istoric, o mărturie a luptei dintre necesitatea conservării patrimoniului și pragmatismul economic. CFR, compania naţională de căi ferate, a încercat de mai multe ori să o declaseze din lista monumentelor istorice, justificând că nu mai prezintă interes economic sau cultural. Eforturile lor s-au lovit însă de opoziţia Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi şi a instanţelor de judecată, care au respins propunerile de declasare, menţinând astfel clădirea sub protecţia legii, scriu cei de la Adevarul.
Această situaţie reflectă o problemă mai largă în România, unde multe clădiri de patrimoniu sunt lăsate să se degradeze din lipsa fondurilor necesare pentru întreţinere şi restaurare. În ciuda statutului său de monument istoric, Gara Frumuşiţa nu a primit investiţiile necesare pentru a fi salvată de la distrugere. În schimb, este înconjurată de un simplu gard de plasă care împiedică accesul, dar nu protejează clădirea de efectele timpului.
În 2017, CFR a făcut un nou apel către autorităţile locale pentru a prelua sau finanţa restaurarea gării, dar fără succes. Lipsa de interes din partea autorităţilor locale şi naţionale reflectă o realitate dureroasă: multe dintre aceste monumente istorice sunt văzute mai mult ca o povară decât ca o oportunitate de revitalizare culturală şi turistică, scrie Libertatea.ro.
Halta Frumușița (Foto: C.Mazilu)
Perspectivele de viitor pentru Gara Frumuşiţa
Cu toate acestea, conservarea unui astfel de monument nu este doar o problemă de fonduri, ci şi una de viziune. Gara Frumuşiţa ar putea să servească ca un punct focal pentru revitalizarea comunităţii locale, transformându-se într-un centru cultural sau un punct de atracţie turistică care să valorifice istoria şi arhitectura sa. Aceasta ar necesita colaborare între diferite niveluri ale guvernului şi implicarea comunităţii, dar şi o schimbare în modul în care patrimoniul cultural este perceput şi valorificat în România.
Pentru moment, gara rămâne un simbol al neglijenţei şi al oportunităţilor pierdute, aşteptând fie declasarea, fie un viitor mai luminos care să-i redea strălucirea de odinioară. Întrebarea care rămâne este dacă societatea românească va reuşi să îşi revalorifice patrimoniul istoric sau dacă Gara Frumuşiţa va rămâne o ruină uitată, ironic numită „Frumuşiţa”.
