După ce, de aproape jumătate de an, proiectul de lege care constituie piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov zace blocat la ultima comisie din Camera Deputaților, cea pentru agricultură, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde face pivotul pe noul cod silvic și, cu sprijinul Ministerului Mediului și al unor parlamentari din tot spectrul politic, îl depune ca amendamente.
Înaintat către Parlament acum un an de zile, pe 12 aprilie 2023, proiectul a avut inițial un parcurs pozitiv, reușind să atragă coinițiatori de la toate partidele. Până acum, la comisiile anterioare din Camera Deputaților, forul decizional, a obținut de fiecare dată unanimitate. De asemenea, în prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de către Senat și tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia.
Însă blocajul de la ultima comisie, cea pentru “agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice”, blocaj ce însumează aproape jumătate din vârsta pe care o are demersul, a făcut ca inițiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind jalon în PNRR, este estimată pentru actuala sesiune parlamentară.
Drept urmare, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a depus textul inițial al proiectului de lege în forma unor amendamente la noul cod, text ce a fost cocreat și agreat în forma sa finală împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (REPER), aceste amendamente au fost asumate în calitate de autori de mai mulți parlamentari: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senator UDMR), președintele Senatului, Nicolae Ciucă (președinte și senator PNL), Kelemen Hunor (președinte și deputat UDMR), ministrul justiției, Alina Gorghiu (vicepreședintă și senatoare PNL), Aurel Oprinoiu (președintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu (președintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, senator PSD), Virgil Popescu (președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministru al energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justiției), Cristian Țâgarlaș (președintele Comisiei juridice, senator), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher (senatoare PSD), Dragoș Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), Andrei Lupu (deputat REPER) și Adrian Giurgiu (deputat USR).
De asemenea, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a obținut, printr-o asumare instituțională fără precedent, susținerea oficială a Ministerului Mediului pentru un amendament la noul cod silvic ce vizează includerea arborilor remarcabili în Fondul Forestier Național și asigurarea conservării lor. Ei sunt depozitarii unei memorii identitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată și va crea astfel un gol imposibil de suplinit.
Al treilea și ultimul amendament legat de noul cod silvic pe care platforma civică l-a susținut este cel legat de accesul liber în pădure, pentru recreere.
Alex Găvan, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde
„Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta presupune “deschiderea ochilor” tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și înțelegerea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru realizarea acestui proiect de sănătate publică”.
Florin Stoican, cofondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde
„Noul Cod Silvic urmează să fie adoptat pe repede înainte, sub presiunea pierderii banilor din PNRR. El trebuia adoptat încă de anul trecut. Deși acesta ratează reforma sistemică, conține totuși niște sâmburi de reformă, susținuți de către Ministerul Mediului și foarte mulți politicieni: protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului și Ilov ca prim pas pentru constituirea centurii verzi a Bucureștiului, protejarea arborilor remarcabili, acces nerestricționat în pădure, pentru
recreere, sau transparentizarea procesului de amenajare a pădurilor”.
PLATFORMA CIVICĂ, AER CURAT ȘI CENTURA VERDE BUCUREȘTI- ILFOV
În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei, peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, reunite într-un demers APOLITIC sub umbrela Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde și având sprijinul Administrației Prezidențiale, au venit în întâmpinarea politicienilor și a autorităților cu Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor. Documentul, în șapte puncte, conține proiectul de lege ce își propune protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi, cât și soluții atât la poluarea din București și județ, dar și la cea din alte orașe ale țării.
Platforma face iarăși apel la președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu și îl invită (constant, încă de acum jumătate de an) să se alăture și să semneze Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, PSD fiind singurul partid nesemnatar.
Semnatura liderului PSD reprezintă semnătura definitorie de care locuitorii Bucureștiului și Ilfovului mai au nevoie în acest moment pentru ca protejarea pădurilor deja existente în Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi, să devină realitate în următoarele câteva săptămâni.
Anterior, memorandum-ul a fost semnat și de președinții de partide Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu (REPER), cât și de primarul capitalei, Nicușor Dan, și de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.
În 2024, calitatea aerului și crearea de centuri verzi în zonele periurbane nu pot lipsi din programul și prioritățile niciunui partid serios și al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie și, în același timp, nu pot lipsi din evaluarea personală pe care și-o face fiecare alegător responsabil.
Centura Verde București-Ilfov este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, cât și de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu.
Printr-o petiție online care a strâns deja peste 11800 de semnături, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde invită cetățenii să se alăture pentru a solicita decidenților politici și executivi măsuri concrete pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor.
Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană.
„Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fost creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universul înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniul mediului, al educației, al sportului, al artelor și al cauzelor sociale.
Organizațiile partenere: www.centuraverde.ro/#parteneri
Organizațiile susținătoare: www.centuraverde.ro/sustinatori
Ambasadorii platformei: www.centuraverde.ro/#ambasadori
Premieră la CEDO Stat condamnat pentru lipsă de măsuri
De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din UE, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.
După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru aerul toxic din București și multe alte orașe.
În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic.
Ultimele rămășițe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit
de vegetație forestieră”.
Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca „păduri cu funcții de protecție, predominant sociale”. Realitatea din teren este evidenta și arată, din păcate, altceva. Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste tăieri în scop economic langă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăiește mai
bine de 10% din populația țării.
Greenpeace a numit un vinovat pentru distrugerea pădurilor din România
Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.
Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, in 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul și tăierile ilegale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane.
Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate în interiorul său și de combaterea arderilor ilegale de deșeuri din Ilfov, în județ nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală, așa cum se întamplă în marile metropole ale lumii.
The post Centura Verde București-Ilfov, înscrisă ca amendamente la noul cod silvic appeared first on Cotidianul RO.
