În vreme ce se confruntă cu o piață bursieră în scădere și cu un sector imobiliar aproape de colaps, Beijingul face eforturi pentru a șterge din spațiul public comentariile și analizele financiare negative, scrie New York Times.
Luna trecută, principala agenție de informații a Chinei a emis un avertisment îngrijorător cu privire la o nouă amenințare la adresa securității naționale a țării: cetățenii care critică economia.
Într-o serie de postări pe contul oficial de WeChat, Ministerul Securității de Stat i-a rugat pe cetățeni să înțeleagă viziunea economică a președintelui Xi Jinping și să nu se lase influențați de cei care încearcă să „denigreze economia Chinei” prin „discursuri false”.
Pentru a combate acest risc, a precizat ministerul, agențiile de securitate se vor concentra pe „consolidarea propagandei economice și a îndrumării opiniei publice”.
În ton cu acest îndemn, Beijingul a început să cenzureze și să încerce să intimideze economiști renumiți, analiști financiari, bănci de investiții și persoane cu influență în social media care au emis evaluări pesimiste ale economiei chineze și ale politicilor guvernamentale, scrie New York Times.
Articolele despre persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare sau despre standardele de viață precare ale lucrătorilor migranți au fost și ele eliminate de pe internet.
În tot acest timp, China a continuat să ofere o perspectivă optimistă pentru economie, menționând că anul trecut a depășit prognoza de creștere economică de 5% fără a recurge la măsuri de stimulare riscante și costisitoare.
Dincolo de cifre însă, sectorul său financiar face eforturi pentru a ține sub control nivelul mare al datoriilor autorităților locale, piața sa bursieră se clatină, iar sectorul imobiliar este în criză. China Evergrande, dezvoltatorul imobiliar care a fost doborât de datorii de peste 300 de miliarde de dolari, a fost lichidat luni.
Nimic nu scapă de ochiul cenzorilor
Noua campanie de informare are o sferă mai largă decât activitatea obișnuită a cenzorilor guvernamentali, care au monitorizat întotdeauna cu mare atenție discuțiile online despre economie.Eforturile lor se extind acum și la comentariile economice tradiționale, care erau permise în trecut, scrie cotidianul american.
Implicarea agențiilor de securitate subliniază, de asemenea, la ce se referă liderul de la Beijing atunci când vorbește despre amenințările la adresa securității naționale.
În noiembrie, Ministerul Securității de Stat, care s-a autointitulat „un gardian ferm al securității financiare”, a declarat că alte țări au folosit finanțele ca armă în jocurile geopolitice.
„Unele persoane cu scopuri ascunse încearcă să provoace probleme și să profite de pe urma haosului”, a scris ministerul. „Acești prezicători ai pieței încearcă să zdruncine încrederea investițională a comunității internaționale în China și să declanșeze turbulențe financiare interne în țara noastră”, au adăugat oficialii.
În ultimul an, spre exemplu, China a luat în vizor firmele de consultanță și consultanță cu legături străine prin raiduri, rețineri și arestări. Aceste firme, care au rolul de a ajuta companiile să evalueze investițiile în țară, au devenit daune colaterale în campania lui Xi de consolidare a securității naționale.
Mai multă neîncredere în economie
Astfel de eforturi de a reduce fluxul de informații, de a restricționa publicarea de date economice nefavorabile și de a limita discursul financiar critic par să nu facă decât să adâncească îngrijorarea investitorilor și a întreprinderilor străine cu privire la adevărata stare a economiei chineze, scrie New York Times.
„Din punctul meu de vedere, cu cât guvernul suprimă mai mult informațiile negative despre economie, cu atât mai puțină încredere au oamenii în situația economică reală”, a declarat Xiao Qiang, cercetător științific la Școala de Informații de la Universitatea din California, Berkeley.
Noile investiții străine în China au scăzut cu 8% în 2023, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Indicele CSI 300 din China, care urmărește cele mai mari companii listate la Shanghai și Shenzhen, a scăzut cu 12% anul trecut, comparativ cu un câștig de 24% al S&P 500.
Indicele chinezesc a scăzut cu încă 5 puncte procentuale în acest an, ajungând aproape de minimumul ultimilor cinci ani.
Premierul Li Qiang a cerut luni măsuri mai eficiente pentru stabilizarea pieței bursiere, în contextul în care au apărut informații privind un posibil pachet de salvare pentru piața de acțiuni.
„Oameni care vorbesc de rău economia”
Xiao, cercetătorul științific, a declarat că a început să observe în a doua jumătate a anului 2023 că cenzorii chinezi au început să elimine mai repede multe articole pe teme financiare.
Printre acestea: un articol din decembrie de pe site-ul de știri financiare Yicai, care cita o cercetare ce afirma că 964 de milioane de chinezi câștigau mai puțin de 280 de dolari pe lună.
În această lună, un documentar al NetEase News despre muncitorii migranți care se confruntă cu standarde de viață extrem de scăzute a fost, de asemenea, retras de pe internet. Rezultatele căutării pe tema documentarului au fost, de asemenea, restricționate pe Weibo, o platformă de microblogging.
Începând din iunie, Weibo a restricționat zeci de conturi după ce posesorii acestora „au publicat comentarii care vorbesc de rău economia”, au „denaturat” sau „defăimat” politicile economice, financiare și imobiliare ale Chinei.
Iar în noiembrie, Weibo a avertizat utilizatorii să nu fie în mod „rău intenționat pesimiști” cu privire la economie sau să răspândească sentimente negative. Luna trecută, compania a declarat că speră ca utilizatorii să contribuie la „creșterea încrederii” în dezvoltarea economiei.
Și alte servicii de social media iau măsuri pentru a cenzura discursurile negative despre economie. Douyin, versiunea chineză a TikTok, are reguli specifice care interzic „interpretarea eronată rău intenționată a politicilor legate de domeniul imobiliar”.
Lui Liu Jipeng, decan la Universitatea de Științe Politice și Drept din China din Beijing, i s-a interzis luna trecută să posteze sau să adauge noi urmăritori pe Douyin și Weibo după ce a declarat într-un interviu că nu este momentul potrivit pentru a investi bani în acțiuni.
„Un punct de inflexiune”
Băncile și firmele de valori mobiliare sunt, de asemenea, supuse unei examinări intense în ceea ce privește conținutul cercetărilor lor economice.
În iunie, Biroul de reglementare a valorilor mobiliare din Shenzhen a avertizat China Merchants Securities, o societate de brokeraj cu sediul în Shenzhen, în legătură cu un raport „produs cu neglijență” cu un an mai devreme, care avertiza că acțiunile naționale vor rămâne sub presiune din cauza economiei.
În iulie, Goldman Sachs a declanșat o vânzare a acțiunilor bancare chinezești după ce unul dintre rapoartele sale a atribuit un rating nefavorabil pentru trei mari creditori și a avertizat că băncile ar putea avea dificultăți în menținerea dividendelor din cauza pierderilor cauzate de datoriile guvernamentale locale.
The Securities Times, un ziar financiar de stat, a ripostat, spunând că raportul s-a bazat pe o „interpretare greșită a faptelor” și că „nu este recomandabil să se înțeleagă greșit fundamentele băncilor chineze”.
Un economist de la o firmă străină de valori mobiliare a declarat sub anonimat că un oficial guvernamental chinez i-a cerut recent să fie „mai atent” atunci când scrie rapoarte de cercetare, mai ales dacă conținutul poate fi interpretat negativ.
Chiar și comentariile altădată acceptabile au devenit problematice în lumina provocărilor economice actuale ale Chinei.
Într-un interviu din 2012, cu un an înainte ca Xi să preia puterea, Wu Jinglian, un celebru economist chinez, a avertizat că țara se află într-un punct de inflexiune. El a spus că China ar putea avansa cu o economie de piață guvernată de legi sau ar putea fi influențată de cei care caută o agendă alternativă de implicare puternică a guvernului.
Problemele sociale ale Chinei, a declarat Wu în interviu, „sunt în mod fundamental rezultatul unor reforme economice incomplete, al unor întârzieri grave în reformele politice și al intensificării puterii administrative de a suprima și de a interfera cu activitățile economice private legitime”.
Interviul a fost postat anul trecut pentru a marca a 45-a aniversare a deschiderii economiei chineze. Acesta a fost distribuit pe scară largă, fiind considerat o critică a politicilor economice ale lui Xi – care a făcut presiuni pentru un control mai mare din partea statului în detrimentul reformelor de piață. Articolul a fost apoi retras de pe WeChat.
Dar campania de presiune s-a intensificat atât de mult, încât îi transformă pe unii care de obicei apără politicile Beijingului în critici.
Hu Xijin, un comentator influent și fost redactor-șef al Global Times, un ziar al Partidului Comunist, a scris pe Weibo că este treaba persoanelor cu influență să „ajute în mod constructiv” guvernul să identifice problemele, „mai degrabă decât să le acopere în mod activ și să creeze o opinie publică care nu este reală”.
