În afară de rolul pe care l-a avut în dezvoltarea culturală, spirituală și politică a societății europene moderne, Grecia Antică și-a pus ampreunta și pe progresul înregistrat în domenii precum artă, știință și filozofie. De asemenea, locuitorii vechii Ellade au lăsat pentru eternitate și povești uimitoare dedicate zeităților și eroilor din Antichitate care sunt citite și astăzi și fascinează milioane și milioane de copii din întreaga lume. Mitologia greacă ascunde numeroase astfel de povești despre zei și zeițe, personaje complexe atotputernice, care au avut o contribuție esențială în lumea divinităților.
Una dintre cele mai prolifice figuri dintre cei doisprezece zei care trăiau în vârful Muntelui Olimp și care strălucesc în panteonul Greciei Antice a fost Afrodita, cea care este cunoscută în religia și mitologia greacă antică drept idealul feminității divine pentru greci. În cele ce urmează îți propunem să pornim împreună într-o călătorie în această lume unică a mitologiei grecești în care îți vom spune cine a fost zeița olimpiană Afrodita și ce importanță are ea în cultură elenă.
Cine a fost Afrodita
Afrodita (n.n. – în greaca veche Ἀφροδίτη) a fost potrivit mitologiei grecești zeița iubirii, a frumuseții și a fertilității, iar echivalentul acesteia în mitologia romană era zeița Venus. Ea este prezentată în Iliada lui Homer drept fiica lui Zeus şi a Dionei, consoarta lui din Dodona. Afrodita a fost una dintre cele trei zeițe a căror rivalitate a dus la începutul Războiului troian și a jucat un rol important pe tot parcursul Iliadei. Afrodita a fost prezentată în Arta occidentală ca simbol al frumuseții feminine și a apărut în numeroase lucrări din literatura occidentală.
Afrodita a fost prezentată în artă ca simbol al frumuseții feminine
Potrivit mitologiei grecești, Afrodita nu ar fi fost niciodată copil, ea născându-se direct adult. În același timp, Afrodita este prezentată matură și irezistibilă din primele momente ale existenţei sale. Acesteia i-a fost dăruită forţa cosmică a iubirii, care era înţeleasă aici în sens înalt, adică forţa care aduce oamenii împreună, cea care mișcă lucrurile pământene. Simbolurile majore ale Afroditei erau mirtul, trandafirul, porumbelul, vrabia și lebăda, potrivit Wikipedia. Cultul zeiței a fost celebrat în toată lumea helenică, cu precădere în insulele Cipru şi Cythera. Aceasta avea sanctuare la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Legenda spune că era atât de frumoasă încât toți cei care o vedeau se îndrăgosteau iremediabil de Afrodita. Inclusiv Zeus, care era stăpânul zeilor, a căzut în mrejele frumoasei zeițe și pentru că fusese vrăjit de frumusețea acesteia, el a blestemat-o să se îndrăgostească de un simplu muritor.
Cum s-a născut Afrodita
Nașterea Afroditei se învârte în jurul a trei legende. Potrivit lui Hesiod (Teogonia, 188), Afrodita s-ar fi născut din membrul viril al lui Uranos, pe care Cronos l-a aruncat în mare, scrie enciclopedia Britannica. Plămădindu-se în mijocul valurilor, ea s-ar fi deplasat mai întâi către insula Cythera, iar mai apoi zeul vântului de vest Zephyrus a purtat-o către malurile insulei Cipru, unde a ieşit din apă, făcând ca sub tălpile sale să răsară o iarbă moale.
Scriitorii mai târzii povestesc că ea s-ar fi născut din spuma mării, de unde i s-ar trage şi numele, aphros fiind cuvântul grecesc pentru spumă. O altă versiune legendei ne spune că Afrodita s-ar fi născut dintr-o scoică şi tot într-o scoică ar fi fost dusă în insula Cythera. În epoca clasică, scoica era sacră pentru această zeiţă, inclusiv datorită asocierii sale cu Nerites, care a fost singurul copil de sex bărbătesc al lui Nereu, care trăia în adîncurile mării şi a cărui tovarăşă a fost zeiţa înainte de a ieşi din spuma mării. Din cauza faptului că Nerites a refuzat să o urmeze pe Pământ, Afrodita l-a transformat în scoică.
Cum îi batjocorea Afrodita pe zeii olimpieni
Legendele din mitologia greacă vorbesc despre cât de dornică era Afrodita să-i ajute pe iubitorii aflați în dificultate, însă la fel de bine îi pedepsea pe cei care nu răspundeau chemării iubirii. Astfel, Eros, zeul amorului, trăgeau cu arcul cu săgeți din aur în inimile celor pe care mama lui a vrut să-i unească în căsătorie. De asemenea, zeița Afrodita avea un brâu magic, care conferea puteri nebănuite celui care îl purta și pe care, uneori, îl împrumuta și altor zei.
Profitând de puterea pe care i-o dădea acest brâu, Afrodita i-a batjocorit pe Zeus și pe alți zei pe care i-a făcut să se îndrăgostească de fecioare muritoare. Acesta a și fost, de altfel, motivul pentru care Zeus a decis ca Afrodita să se îndrăgostească de Anchises, care era un păstor din Troia. Din această relație avea să se nască Aeneas, care a fost strămoșul antic al poporului roman.
Cum s-a căsătorit Afrodita cu Hefaistos
Frumusețea Afroditei nu putea trece neobservată de ceilalți zei, chiar și de Zeus, care își doreau ca această frumoasă zeiță să le fie soție. Unele legende spun că, din prea multă mândrie, ea i-a respins pe toți, Atunci, pentru a o pedepsi, Zeus a obligat-o să se căsătorească cu Hefaistos, zeul şchiop și hidos al metalelor şi fierăritului, care i-a construit un superb palat în Cipru. Chiar și așa, zeița frumuseții a avut numeroase aventuri cu ceilalți zei, inclusiv cu Ares, din care au rezultat numeroși copii.
Legenda spune că Afrodita era atât de frumoasă încât toți cei care o vedeau se îndrăgosteau iremediabil de ea
Hefaistos nu a uitat faptul că a fost tratat cu cruzime de mama sa Hera, cu care avea o relaţie ambivalentă. El avea să o pedepsească pentru că ea se simțea ruşinată de faptul că a adus pe lume un copil șchiop și urât. Drept urmare, Hefaistos i-a făurit acesteia un tron superb din aur, de care Hera a rămas legată imediat ce s-a aşezat pe el. Legenda spune că nici un zeu de pe Muntele Olimp nu putea să o dezlege, iar singurul care putea să o facă era tocmai Hefaistos.
Când acesta a fost chemat să-și elibereze mama, el repeta întruna că nu are mamă, scrie site-ul Theoi.com. În cele din urmă, acesta avea să-și dezlege mama, dar numai ca urmare a intervenţiei lui Dionysos, care l-a îmbătat pe Hefaistos pentru a-l putea aduce în faţa tronului. O altă legendă spune că, drept răsplată, Hefaiastos ar fi cerut să se căsătorească cu Afrodita, iar zeii se întrebau cum s-ar putea căsători slutul tocmai cu zeița frumuseții.
De ce s-a sfârșit relația Afroditei cu Hefaistos
Legendele grecești vorbesc despre infidelitatea Afroditei, care l-a înșelat pe Hefaistos cu Ares, zeul războiului. Hefaistos avea să afle, însă, de trădare de la Helios, zeul Soarelui, care i-a văzut de sus pe cei doi amanți iubindu-se. Odată ce a aflat de infidelitatea soției sale, Hefaistos și-a propus să-i pedepsească pe adulteri și, orbit de furie, s-a folosit de talentul său de fierar și a făurit o pânză de fier atât de fină și atât de subțire, încât aceasta nu putea fi văzută cu ochiul liber. El a aşezat plasa pe patul Afroditei, iar în momentul în care aceasta l-a primit în așternuturi pe Ares, plasa s-a declanşat la fel ca o capcană clasică și i-a prins în fapt pe amanți.
Soțul trădat i-a legat și i-a expus pe cei doi în fața adunării zeilor, care i-au batjocorit. Ares a fost pedepsit pentru trădarea lui și în cele din urmă a fost alungat temporar de pe Muntele Olimp, potrivit World History. Povestea este spusă în detaliu în Cartea a 8-a din Odiseea lui Homer.
Hefaistos a avut cu Afrodita un fiu, pe uriașul Perifete, pe care l-a crescut în vulcanul Etna și căruia i-a făurit o ghioagă turnată în bronz. Acesta avea să devină un tâlhar la drumul mare, care îi jefuia și apoi îi omora pe călătorii din apropierea cetații Epidaur. Perifete a fost ucis de Tezeu în drumul acestuia către Atena, iar ghioaga i-a fost luată de acesta.
Povestea de iubire dintre Afrodita și Ares
Există multe opere literare care vorbesc despre relațiile amoroase pe care le-a avut Afrodita și despre copiii pe care i-a avut aceasta. Miturile grecești au relatat numeroase povești despre zeul războiului Ares, detaliind atât faptele sale de vitejie, cât și momentele de nechibzuință și cele soldate cu eșec. Deși numele său era asociat cu violența, vărsarea de sânge și înșelăciunea, Ares a dat dovadă de blândețe și nu a rămas imun în fața dragostei și a picat în mrejele zeiței Afrodita. Cei doi s-au iubit pasional, iar legenda vorbește despre relația adulteră dintre cei doi, care a fost considerată o trădare față de soțul Afroditei, Hefaistos.
Ares a dat dovadă de flexibilitate și de un caracter ușor dual, cel puțin în relația amoroasă pe care o avea cu Afrodita. Din această poveste de iubire dintre cele două divinități s-au născut trei copii, și anume gemenii războiului Deimos și Phobos, Harmonia și Eros, zeul amorului.
Cum s-a răzbunat Ares pe Afrodita
O altă legendă din mitologia greacă vorbește despre episodul în care Afrodita l-a îmbrățișat pe Cupidon, iar una dintre săgețile acestuia a zgâriat-o, iar ea s-a îndrăgostit imediat de un vânător chipeș care trecea prin apropiere și pe care îl chema Adonis, un tânăr prinț din Kypros. Ea l-a crescut pe acesta încă de pe vremea când era doar un prunc, iar în clipa în care acesta a crescut, Afrodita și-a dat seama că îi poartă lui Adonis o altfel de dragoste. Drept urmare, ea a părăsit Muntele Olimp și a decis să trăiască printre muritori alături de iubitul ei.
Zeița vâna ziua cât era de lungă, iar seara o prindea în brațele lui Adonis. Din nefericire, povestea lor de iubire nu a durat foarte mult deoarece Adonis a fost ucis de zeul Ares care, cuprins de gelozie, s-a transformat într-un porc mistreț, și l-a ucis pe tânărul Adonis. A fost singura dată când Ares a luptat luând o altă înfățișare, relatează Britannica. Aflată pe tronul său, Afrodita l-a auzit pe Adonis plângând și a coborât pe pământ pentru a-i fi alături iubitului său în ultimele clipe. Se spune că lacrimile de durere ale zeiţei Afrodita s-au transformat în anemone, iar în memoria lui Adonis ea i-a ocrotit pe tinerii care se iubeau cu o dragoste curată.
Vezi şi care sunt zeii romani și corespondenții lor în mitologia greacă!
